Întreaga planetă așteaptă reacția Rusiei după ce NATO a refuzat să îi ofere garanții de securitate

Întreaga planetă stă în momentul de față cu ochii pe Rusia căutând să vadă ce decizie va lua președintele Vladimir Putin după ce NATO i-a trimis în scris răspunsul oficial la cererile pe care Moscova le-a enunțat, în schimbul retragerii trupelor militare de la granița cu Ucraina. În timp ce de săptămâni bune, sute de mii de militari ruși, tancuri și avioane rachetă împânzesc frontiera cu Ucraina, NATO acuză Rusia de un posibil atac și o eventuală invazie așa cum a procedat și în 2014 cu Peninsula Crimeea.

Așteptând o reacție din partea liderului rușilor, Anthony Blinken, secretarul de stat american, le-a cerut americanilor din Ucraina să părăsească țara cât mai repede, ca metodă de prevenție. Cu toate că încă nu se știe care va fi răspunsul Kremlinului la scrisoarea NATO, Blinken a declarat că SUA sunt pregătite să abordeze Rusia și pe cale diplomatică și prin sancțiuni.

„Documentul conține preocupările Statelor Unite, ale aliaților și partenerilor noștri în legătură cu acțiunile destabilizatoare ale Rusiei, o evaluare pragmatică și principială a îngrijorărilor ridicate de Rusia și propunerile noastre pentru domeniile unde credem că putem ajunge la un numitor comun”, a declarat Blinken dând de înțeles că Statele Unite nu vor face concesii Rusiei, în timp ce principalele cereri ale Kremliunului au fost respinde, inclusiv garanția că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

„Din punctul nostru de vedere, nu pot să fiu mai clar de atât: ușa NATO e deschisă și rămâne deschisă. Asta e promisiunea noastră. Pașii pe care îi vom face împreună (cu aliații – n.red.) țintesc lucrurile care îi sunt foarte dragi președintelui Putin, inclusiv abilitățile economice și financiare ale Rusiei, dar și abilitatea de a dezvolta noi tehnologii în sectoarele care îl interesează cel mai mult, cum ar fi apărarea, tehnologia de ultimă generație. Cum a spus și președintele (Biden – n.red.), toate opțiunile sunt pe masă. Am stabilit o cale diplomatică. Am stabilit care sunt consecințele dure în cazul în care Rusia continuă agresiunea. Acum ține de Rusia cum va răspunde. Noi suntem pregătiți, orice ar fi”, a specificat clar secretarul de stat american.

După ce ucrainienii au făcut apel la ajutor, mai multe țări și lideri internaționali au simțit nevoia să intervină în acest conflict, sperând astfel că va pune presiune pe tabără cealaltă pentru a opri un potențial război care va devasta și victime colaterale. Potrivit directorului companiei energetice ucrainiene Naftogaz, în cazul în care negocierile pentru pace vor eșua, Moscova are la dispoziție și o armă secretă, pe lângă armata mobilizată la granițele Ucrainei. „Rușii au redus exporturile de gaz. Au șantajat Moldova. În Marea Neagră au speriat niște nave care făceau studii seismice pentru noi, care voiam să producem mai mult gaz ucrainean. Așa că rușii folosesc gazul natural ca pe o armă”, a explicat Yuriy Vitrenko, CEO-ul companiei.

„Dacă am învățat ceva dupa 2014, este că e greșit să ne purtăm cu mănuși cu Putin pentru ca nu cumva să-l infuriem. Nu așa merg lucrurile. Forța, determinare, descurajare - acestea sunt cele trei elemente care au efecte asupra lui Putin”, a avertizat și Dimitri Kuleba, ministrul ucrainian de Externe.

Între așteptarea unei reacții din partea Rusiei și temerile resimțite de Ucraina cu privire la un potențial atac care va avea loc în orice moment, mai mulți oficiali internaționali descriu tensiunea din Estul Europei ca fiind o amenințare nejustificată a Moscovei și încă o strategie mișelească a președintelui Putin.

Făcând referire la mobilizarea trupelor rusești la granițele Ucrainei dar și a armamentului trimis în Belarus, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a transmis: „asta se petrece sub pretexul unui exercițiu militar, dar trupele ruse și cele belaruse sunt integrate foarte bine. Sunt trupe foarte capabile, sunt gata de luptă și nu există transparență pe marginea acestor desfășurări de forțe.”

Potrivit secretarului de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, invazia e o certitudine în acest moment. „Olimpiada de la Beijing începe pe 4 februarie, atunci e ceremonia de deschidere, iar președintele Putin vrea să fie acolo. Nu cred că președintele Xi Jinping ar fi bucuros dacă Putin alege acel moment pentru a invada Ucraina, așa că asta ar putea să-i afecteze calendarul și planurile”, a explicat Sherman.

Între timp, apeluri de pace venite din partea mai multor oficiali nu contenesc să mai curgă. În cursul zilei de astăzi, Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că ar fi neînţelept ca Rusia să lanseze un conflict militar în Ucraina şi că, în acest caz, Turcia va face ceea ce este necesar ca membru NATO.

Într-un interviu la postul de televiziune NTV, preşedintele Erdogan a spus că l-a invitat pe omologul rus Vladimir Putin în Turcia în baza unei propuneri de a găzdui ambele părţi pentru o soluţie diplomatică şi o cale spre pace, adăugând că aşteaptă un răspuns din partea Moscovei. Preocupat de situația din estul Europei este și Suveranul Pontif de la Vatican care, a transmis un apel emoționant cerând creștinilor să se roage pentru pace în Ucraina. „În timpul războiului, oamenii suferă pentru foame și de atât de multă cruzime. Merită pace”, a transmis Papa.