Rusia va adopta măsuri de ripostă dacă nu va primi un răspuns constructiv la cererile către NATO

Conflictul dintre Rusia și NATO este alimentat de la zi la zi de noi amenințări și avertizări pe care fiecare tabără se angajează să le transmită celeilalte fără nicio reținere. Cu toate că inițial, aceste conflict a plecat de la Rusia și Ucraina, faptul că NATO s-a implicat la cererea de ajutor a președintelui ucrainian a reprezentat un factor declanșator ca rușii și americanii să își aducă aminte cât de mult se urăsc.

În timp ce NATO acuză Rusia că a împânzit granița sa cu Ucraina concentrând forțe numeroase de soldați și echipamente militare cel mai probabil în ideea de a plănui un atac, Moscova admite că ceea ce face pe teritoriul său o privește însă nu se pune vorba de nicio invazie ci mai degrabă o presiune pentru ca NATO să înțeleagă că nu mai are voie să se extindă la granița Rusiei cu fostele state sovietice. Astfel, Kremlinul cere garanții de securitate americanilor dacă doresc să își retraga armata.

În ciuda mai multor runde de negocieri, niciuna din cele două tabere nu este dispusă să facă un pas înapoi ci dimpotrivă, ambele continuă să amenințe, alimentând astfel temerile întregii lumii cu privire la un potențial război. În cursul zilei de astăzi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că „Rusia nu va sta cu brațele încrucișate în fața acțiunilor Occidentului”, acuzându-l că încearcă să obțină avantaje unilaterale și să instige Ucraina de a provoca Moldova.

„Occidentul şi-a dublat presiunea politico-militară asupra Rusiei. Este suficient să ne uităm la manevrele din ce în ce mai provocatoare desfăşurate de-a lungul graniţelor noastre, atragerea regimului de la Kiev pe orbita NATO, livrările de arme letale către acesta şi instigarea lui la provocări directe împotriva Federaţiei Ruse. Rusia va adopta măsuri de ripostă necesare dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea Occidentului la cererile sale privind acordarea de garanţii de securitate, pe care Kremlinul îl aşteaptă săptămâna aceasta. Moscova nu va tolera ca dezbaterea asupra propunerilor de garanţii de securitate prezentate SUA şi NATO să se lungească la infinit şi speră că acestea se vor ţine de promisiunea de a răspunde în scris. Din această cauză, Rusia nu a dorit ca discuţiile cu privire la Ucraina şi propriile ei preocupări de securitate să fie extinse prin includerea Uniunii Europene sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). În funcţie de conţinutul acestui răspuns, aşteptat săptămâna aceasta, împreună cu colegii din alte instituţii vom pregăti propuneri pentru preşedinte (Vladimir Putin).

Moscova va lua măsuri adecvate, dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate pe care le solicită 9…) În acelaşi timp, Rusia îşi va consolida cooperarea strategică cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua în toate domeniile. În ceea ce priveşte Cuba, Nicaragua şi Venezuela, avem relaţii foarte strânse şi cooperare strategică în toate domeniile: în economie, cultură, educaţie şi colaborarea tehnico-militară. În timpul discuţiilor recente cu liderii celor trei ţări, preşedintele rus Vladimir Putin a convenit să consolideze în continuare legăturile cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua. În cursul discuţiilor telefonice recente dintre preşedintele Putin şi omologii săi din aceste trei state prietene, au fost examinate modalităţi de aprofundare a parteneriatului nostru strategic în toate domeniile, fără excepţie”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Potrivit jurnaliștilor de la Reuters, „garanţiile de securitate cerute de Rusia prevăd încetarea extinderii în continuare a Alianţei Nord-Atlantice, în special în Ucraina şi Georgia, încetarea oricărei cooperări militare cu fostele republici sovietice şi retragerea trupelor şi a echipamentelor NATO pe poziţiile pe care le ocupa înainte de 1997”.

Pentru a pune și mai multă presiune pe decizia NATO, rușii au început să transfere tehnică militară, parașutiști și avioane de luptă Suhoi în Belarus, în vederea exercițiilor comune programate pentru luna viitoare. Ameințată de Uniunea Europeană că va fi ținta unor sancțiuni dezastruoase dacă va invada Ucraina, Moscova a răspuns prin Vicepreședintele camerei superioare a parlamentului rus că țările europene nu vor mai primi resurse energetice dacă Rusia va fi deconectată de la sistemul internațional de plăți, SWIFT.

La polul opus, Statele Unite se pregătesc pentru cel mai pesimist scenariu fapt pentru care, la începutul acestei săptămâni, Pentagonul a luat decizia de a pune 8.500 de militari americani în alertă sporită, pentru o posibilă desfășurare în Estul Europei.

Întrebat de un reporter dacă riscul unei invazii a crescut, a scăzut ori se menține, președintele american, Joe Biden a răspuns: „Știți, ca să fiu absolut sincer, e ca și cum aș ghici în cafea. Dacă ar fi vorba de oricare alt lider, faptul că își continuă mobilizarea militară la granițele Ucrainei, asta ar însemna că are de gând să facă ceva. Oricum, decizia atârnă numai de Putin. Dacă (Putin) ar intra în Ucraina cu toate acele forțe mobilizate, ar fi cea mai mare invazie de la al Doilea Război Mondial. Ar schimba lumea Mă simt obligat să consolidăm prezenţa noastră, prezenţa NATO, pe frontul de est, în Polonia, în România”.