„Polonia este pregătită să fie complet independentă de petrolul rusesc”

Presiunea economică pusă de mai multe state ale lumii pe Rusia pentru a opri războiul împotriva Ucrainei nu va slăbi până când președintele rus, Vladimir Putin nu va semna un acord de pace cu Kievul. Această declarație aparține cancelarului german, Olaf Scholz.

Potrivit acestuia, „liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale. El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă el (Vladimir Putin) nu ajunge la un acord cu Ucraina. În ceea ce privesc criticile conform cărora am ezitat să susţin Ucraina după începerea invaziei ruse, menționez că am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii. Strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze prudent şi cu mintea limpede. Asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor. Germania va continua să susţină armata ucraineană”.

În același context, și Polonia a transmis astăzi că face tot posibilul să nu mai depindă de petrolul rusesc, punând astfel și mai multă presiune pe Vladimir Putin, de a opri atacurile la adresa Ucrainei. Potrivit Ministrului mediului din Polonia, Anna Moskwa, „Polonia este pregătită să fie complet independentă de petrolul rusesc și este gata să ajute și alte țări să-și reducă aprovizionarea cu combustibili fosili din Rusia. Polonia este mândră să se afle pe lista țărilor neprietenoase ale lui Putin. Noi, Polonia, suntem pregătiţi să sprijinim ambiţiile Germaniei de de-rusificare prin rafinăria noastră de la Gdansk.

Principalele state membre ale UE care se opun înăspririi sancţiunilor privind gazul împotriva Rusiei sunt Austria, Germania şi Ungaria. Blocul comunitar ar trebui să penalizeze statele care folosesc ruble pentru a plăti pentru gazul rusesc. Polonia vrea ca Uniunea Europeană să impună o dată clară până la care statele membre vor trebui să oprească importurile de petrol rusesc. Vrem ca acest pachet (de sancţiuni) să includă o dată exactă şi clară şi o cerinţă pentru toate ţările. Acest pachet ar trebui să fie unul complet, fără niciun gol”.

Decizia Poloniei vine după ce săptămâna trecută, Rusia a oprit livrările de gaz spre Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea Moscovei de a plăti în ruble. Ambiția polonezilor este una provocantă în condițiile în care multe ţări din UE se bazează într-o mare măsură pe Moscova pentru acoperirea nevoilor energetice. Din acest motiv, blocul comunitar este divizat în legătură cu modul în care ar trebui întărite sancţiunile.

Între timp, potrivit experților consultați de Newsweek, amenințările recente lansate de oficialii ruși cu privire la represaliile împotriva țărilor care ajută Ucraina ar putea servi unui dublu scop. Mai precis, aceste amenințări au atât rolul de a avertiza Occidentul, dar și de a-i pregăti pe cetățenii ruși în cazul în care ar izbucni un conflict total cu NATO.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat în timpul discursului său de miercuri că orice țară care creează o amenințare strategică pentru Rusia în timpul războiului din Ucraina se poate aștepta la lovituri de răzbunare, care ar fi fulgerător de rapide.

„Tot timpul, propaganda internă rusă a subliniat că Rusia este în război nu cu Ucraina, ci cu NATO și Occidentul. În spatele fiecărui succes militar ucrainean, în această narațiune, există un ofițer NATO care îi spune ucraineanului unde, când și pe cine să împuște. Această încadrare face mai ușoară explicarea pierderilor militare către publicul intern. De asemenea, ajută la stabilirea bazelor politice pentru o potențială mobilizare completă de război în Rusia, pe care regimul a ezitat până acum să o anunțe. Și da, de asemenea creează presiuni politice pentru a lovi țintele NATO, începând cu liniile de aprovizionare.

Există o impresie generală în Europa și SUA, că amenințările Rusiei cu represalii sunt vorbe în vânt. Cred că este mai mult decât probabil ca Rusia să se simtă în cele din urmă obligată să întreprindă o acțiune cinetică împotriva țărilor NATO, chiar dacă ar putea face asta doar ca să pară credibile amenințările sale de răzbunare”, a declarat Yuri Jukov, profesor asociat la Universitatea din Michigan, pentru Newsweek.

„Cred că din perspectiva Moscovei, ei vor să construiască un caz, că toată chestia asta a fost începută de NATO și Statele Unite. Putin se folosește de NATO ca o sperietoare a Statelor Unite, pentru a justifica acțiunile pe care le întreprinde în rândul populației ruse”, a declarat Jonathan Katz, directorul Inițiativelor pentru Democrație și membru senior al German Marshall Fund al Statelor Unite, pentru Newsweek.