„NATO să înceteze să mai livreze arme Kievului, dacă e cu adevărat interesat să rezolve războiul”

Pentru a determina Rusia să oprească cât mai repede războiul lansat în data de 24 februarie împotriva Ucrainei, mai multe țări au decis să impună sancțiuni Moscovei cu intenția de a provoca o criză economică suficientă pentru a restrânge libertatea deciziilor de război ale președintelui rus, Vladimir Putin.

Cu toate că sancțiunile au determinat o scădere a economiei în Rusia, ele nu au fost suficiente pentru a opri bombardamentele fapt pentru care, Uniunea Europeană se gândește serios la opțiunea de a interzice petrolul rusesc până la finalul anului. Potrivit Bloomberg, până atunci, vor fi introduse restricții graduale la importuri.

În prezent, Uniunea Europeană face presiuni pentru ca mai multe bănci din Rusia şi Belarus să fie excluse din sistemul internaţional de plăţi SWIFT, inclusiv Sberbank PJSC. Anterior, Statele Unite şi Marea Britanie au impus sancţiuni împotriva Sberbank, cea mai mare instituţie financiară din Rusia.

Un al șaselea pachet de sancțiuni adoptat de UE ar putea fi anunțat săptămâna viitoare, la reuniunea a,basadorilor blocului comunitar. Măsurile propuse încă se negociază şi ar putea fi modificate.

„Sancţiunile UE necesită susţinerea tuturor celor 27 de state membre pentru a fi adoptate şi unele ţări, cum ar fi Ungaria, s-au opus măsurilor care vizează petrolul rusesc. În schimb Germania este în favoarea impunerii unei interziceri graduale a petrolului rusesc”, apreciază surse anonime explicând că un embargo petrolier ar ridica semnificativ miza în relaţia cu Rusia, deoarece UE, cea mai mare consumator de ţiţei şi combustibil rusesc (în 2019, aproape două treimi din importurile UE de ţiţei au venit din Rusia).

Săptămâna aceasta, Gazprom a anunţat că a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Asta după ce, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a cerut ţărilor pe care el le-a calificat drept “neprietenoase”, după invadarea Ucrainei, să implementeze o schemă în cadrul căreia îşi vor deschide un cont la Gazprombank pentru a face plăţi în euro sau dolari pentru importurile de gaze naturale, urmând ca aceste fonduri să fie convertite în ruble ruseşti.

În altă ordine de idei, analiştii nu cred că Moscova va merge mai departe cu sistarea livrărilor de gaze către europeni, pentru că n-ar mai avea cu ce finanţa războiul.

„Pentru ruşi, să nu mai exporte petrol, cărbuni şi gaze înseamnă să-şi taie singuri craca de sub picioare. Tăierea gazelor către Polonia nu e acelaşi lucru cu a sista livrările către Germania ori Italia. Dacă ruşii ori europenii decid unilateral să întrerupă fluxul, ruşii ar pierde 2 miliarde de euro pe zi”, admite Alessandro Lanza, director Enrico Mattei Foundation în timp ce Igor Volobuev, fost vice președinte Gazprombank, cea mai mare bancă privată din Rusia consideră că „Putin a mers prea departe şi nu mai are nicio ieşire, e mânjit de sânge. Nici grijă pentru economie nu-l va opri. Singurele speranţe sunt o schimbare de regim ori moartea lui Putin”.

Sursele mai adaugă că noul pachet de sancţiuni ar putea include restricţii asupra serviciilor de consultanţă şi de cloud, precum şi asupra achiziţiilor imobiliare. De asemenea, unele state membre fac presiuni pentru înăsprirea restricţiiilor în domeniul comerţului maritim şi al porturilor.

„UE are ca obiectiv reducerea dependenţei de petrolul şi gazul rusesc cu două treimi până la sfârşitul anului şi la zero până la finalul lui 2027”, a mărturisit săptămâna aceasta, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.

De altă parte, Rusia a transmis că dacă într-adevăr se dorește încetarea războiului, NATO ar trebui să nu mai înarmeze Ucraina. Astfel, într-un interviu publicat sâmbătă de agenţia oficială chineză Xinhua, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut NATO şi SUA să înceteze să mai livreze arme Kievului, dacă sunt cu adevărat interesate să rezolve criza ucraineană.

„Dacă SUA şi NATO sunt cu adevărat interesate să rezolve criza ucraineană, atunci, înainte de orice, ele trebuie să se trezească şi să nu mai livreze arme şi muniţii regimului de la Kiev. Un flux continuu de arme de toate tipurile a intrat în Ucraina prin Polonia şi prin alte ţări ale NATO. Operaţiunea militară specială care a început la 24 februarie se derulează în conformitate strictă cu planul. Toate obiectivele operaţiunii militare speciale vor fi atinse, în ciuda obstrucţionării adversarilor noştri”, a precizat Lavrov.

Aproximativ 40 de ţări s-au reunit marţi în Germania, în jurul SUA, pentru a coordona accelerarea livrărilor de echipamente militare solicitate de Kiev.

La polul opus, Președintele american Joe Biden a respins acuzațiile Moscovei, potrivit cărora NATO ar duce în Ucraina un război prin interpuşi împotriva Rusiei.

„Nu atacăm Rusia, ci ajutăm Ucraina să se apere singură. Rusia este agresorul, fără dacă, dar ori să vedem. Astfel vom putea menţine neîntrerupte fluxul de arme şi muniţii către curajoşii soldaţi ucraineni, dar şi asistenţă financiară pentru poporul ucrainean. Şi va fi începutul tranziţiei către o asistență de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Investiţia în libertatea şi securitatea Ucrainei este un preţ mic de plătit pentru a pedepsi agresiunea Rusiei şi a diminua riscul unor viitoare conflicte”, a declarat liderul de la Casa Albă.