Moscova este mândră că mulți ucraineni cer cetățenie rusă

După mai bine de 50 de zile de război pe teritoriul Europei, Rusia se simte ca și învingătoare împotriva Ucrainei, transmițând că obiectivele principale ale invaziei lansate în data de 24 februarie sunt ca și atinse. În ciuda faptului că aproape toată țara vecină este devastată, iar milioane de ucraineni și-au părăsit casele, în timp ce un număr necunoscut încă de oameno și-au pierdut viețile, Moscova continuă să declare că nu civilii sunt ținta atacurilor.

Mai mult, rușii acuză Occidentul de influență asupra Kievului, folosindu-l ca o momeală în acest război. Potrivit Kremlinului, multe persoane din Ucraina sunt de fapt pro-ruse, recunoscând că NATO este cel care a provocat această curgere de sânge. În acest sens, agenția de stat rusă TASS, a informat recent că autoritățile din Rusia salută numărul mare de certățeni ucraineni care au cerut cetățenie rusă. Mai precis, cetățenii din Ucarina și Tadjikstan au fost cei mai mulți care au primit cetățenia rusă.

„Cetățenia rusă rămâne cea mai atractivă pentru persoanele din fostele republici sovietice, a căror pondere din numărul total al celor care au primit cetățenia Federației Ruse în primul trimestru al anului 2022 a constituit 97,2%, sau 137,7 mii persoane, dintre care 39,6% sunt cetățeni ai Ucrainei, 23,9% - Republica Tadjikistan, 8% - Republica Kazahstan, 7,9% - Republica Armenia, 4,7% - Republica Uzbekistan, 4,5% - Republica Azerbaidjan, 3,6% - Kârgâz. Republica, 3,1% - Republica Belarus, 3% - Republica Moldova. În total, în primul trimestru al anului 2022, aproximativ 141,5 mii de cetățeni străini au fost admiși la cetățenia rusă, ceea ce reprezintă cu 12% mai puțin decât anul trecut. „Scăderea activității cetățenilor străini care sunt potențiali solicitanți ai cetățeniei ruse la începutul anului, de regulă, este cauzată de un factor sezonier și nu reflectă în mod obiectiv situația actuală în domeniul de activitate în cauză”, se arată în răspunsul oficialilor ruși, la o solicitare a Agentiei TASS.

La începutul invaziei ruse, președintele rus, Vladimir Putin a transmis că principalul motiv pentru atac a fost „dezanificarea” Ucrainei. Un alt motiv al războiului îl reprezintă protejarea pro-rușilor din cele două republici Doneţk şi Lugansk, din regiunea separatistă Donbas (estul Ucrainei), care au cerut ajutor Moscovei și cărora Vladimir Putin le-a recunoscut oficial „independenţa”. Tot atunci, liderul de la Kremlin a avertizat orice stat care s-ar putea implica în ajutorarea Ucrainei. „Rusia va acționa fără milă în fața oricărei puteri care va interveni în acest conflict, ducând la consecințe pe care nu le-ați văzut niciodată”, a transmis Putin.

În timp ce războiul a adunat milioane de victime dar și zeci de mii de morți, există două tabere care împart opiniile cu privire la necesitatea luptei. În timp ce unii consideră că Rusia are dreptate prin a trage în Ucraina după ce, ani la rând i-a avertizat că nu au dreptul să adere la NATO în baza acordului făcut cu americanii în cadrul căruia s-a garantat că Alianța nu se va extinde la granița sa de est, alții sunt de părere că nimic nu poate justifica ororile la care sunt supuse milioane de suflete ucrainene.

Dacă Occidentul este de partea Ucrainei, Belarus. Ungaria, Siria, Libia și China s-au așezat de partea lui Vladimir Putin. În cursul zilei de ieri, mii de sârbi au manifestat prin Belgrad, mergând până la ambasada Rusiei, pentru a protesta față de eforturile guvernului Serbiei de a se distanța de Moscova. Trăgând semnale de rachete, cântând imnuri ruseşti şi sârbeşti, protestatarii au salutat cele două ţări ca naţiuni înfrăţite.

Oamenii adunați la manifest au scandat „Fără NATO” şi „Sârbii şi ruşii sunt fraţi”, precum şi sloganuri împotriva preşedintelui Aleksandar Vucic care a câştigat votul prezidenţial pe 3 aprilie.

„Am venit la acest miting pentru a sprijini Rusia şi pentru a spune „nu” tare şi clar politicilor autorităţilor din Belgrad care au luat o decizie ruşinoasă de a vota împotriva Rusiei în cadrul ONU”, a declarat Mladen Obradovic, un protestatar.

„În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluţiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi a suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului. Totuşi, Serbia, care depinde aproape în totalitate de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancţiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova”, explică Protv.

Această împărțire în tabere a determinat-o pe Rusia să îi dezagreeze pe cei împotriva sa. Astfel, alianța dintre Ucraina și Marea Britanie a născut dezaprecierea Rusiei la adresa britanicilor fapt pentru care, Moscova a anunțat astăzi decizia de a interzice intrarea pe teritoriul său premierului britanic Boris Johnson, ministrului de Externe Liz Truss, ministrului apărării Ben Wallace şi altor 10 membri ai guvernului şi politicieni britanici.

„Măsura a fost luată ca răspuns la campania mediatică şi politică care vizează izolarea Rusiei pe plan internaţional şi crearea de condiţii propice pentru înăbuşirea economiei naţionale”, a afirmat Ministerul de Externe rus într-un comunicat.