Metafizica nevoii de standardizare a globului pământesc

În contextul în care se dorește modelarea planetei după profilul unei singure puteri, este esențial caracterizarea forței care se propune a fi ghidul întregului proces de standaridizare a globului pământesc. În acest sens, celebrul autor al cărții „Ciocnirea civilizațiilor” Samuel P. Huntington avertizează că însuși SUA este într-atât de influențată de acest fenomen al globalizării încât a început să își piardă din simbolurile și valorile naționale.

,,Toate societăţile se confruntă cu ameninţări recurente la adresa existenţei lor, care le pot nimici. Cu toate acestea, unele societăţi sunt capabile să-şi amâne sfârşitul, oprind şi schimbând sensul proceselor de declin, înnoindu-şi vitalitatea şi identitatea. Cred că America poate face acest lucru şi că americanii ar trebui să-şi asume din nou cultura anglo-protestantă, tradiţiile şi valorile, care, timp de trei secole şi jumătate, au fost îmbrăţişate de americani, indiferent de rasă, etnie şi religie, şi care au constituit izvorul libertăţii, unităţii, puterii, prosperităţii şi ascendentului lor moral ca forţă a binelui în lume”.

Astfel, în procesul globalizării nici măcar autorul declanșator nu a scăpat fără a suferi convertirea la o stare incertă. Ba mai mult, la învestirea în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, fostul lider de la Casa Albă, Donald Trump a ținut un discurs în cadrul căruia a punctat faptul că America trebuie să fie măreață din nou, pierzându-și identitatea din cauza porților deschise și a implicării în chestiuni externe, superficiale.

Punctând 5 mari teme majore, acesta a făcut referire la renaștere, protecționism, autoritarism, trădare și religie. „Noi, cetățenii americani, ne-am unit într-un efort național măreț de a ne reconstrui țara și a reda promisiunea sa întregului nostru popor. Împreună, voms tabili direcția Americii și a lumii pentru mulți, mulți ani ce vor veni. Vom înfrunta provocări, ne vom confrunta cu greutăți, dar vom duce treaba la bun sfârșit. Ceremonia de astăzi are o semnificație aparte, pentru că astăzi nu transferăm puterea numai de la o administrație la alta sau de la un partid la altul, ci transferăm puterea de la Washington DC și v-o dăm înapoi vouă, poporului. (...) Toate acestea se vor schimba, începând de aici și acum, pentru că acest moment este momentul vostru. Le aparține tuturor celor strânși aici, acum și tuturor celor care ne privesc în toată America. Aceasta este ziua voastră, aceasta este sărbătoarea voastră, iar aceasta, Statele Unite ale Americii, este țara voastră”, a declarat cel de-al 45-lea președinte în momentul învestirii sale.

Iată așadar realitatea confirmată chiar de însuși autorul globalizării: acest fenomen distruge identitățile naționale și toate elementele de compunere ale sale. După cum s-a remarcat din discursul de mai sus, până și oamenii puterii știu că singura soluție pentru a scăpa de capcana unui viitor manipulat de un fenomen ce a scăpat de sub control (evident, globalizarea) este de a scoate țara din toate parteneriatele încheiate, reorientarea către problemele interne în defavoarea investirii continue în relațiile externe, implicarea în readucerea spiritului național mai mult decât cel al unei planete libere, fără bariere, mici și „gustoase”.

Ființa umană se transformă automat în scopul principal al deglobalizării. „A da țara înapoi poporului” rezultă că aceasta le-a fost luată o dată cu globalizarea și readucerea măreției sale se poate realiza numai prin focalizarea importanței nevoilor ființei umane. Aducerea în prim plan a acesteia reprezintă pasul către începuturile vremii când ființa umană controla societatea și nu cum se întâmplă în lumea modernă, societatea ghidează și devine autoritară peste individ.

Intenția de a standardiza planeta pentru a putea fi mai ușor de controlat afectează unicitatea identității naționale și valorile specifice acesteia (limba, religia, cultura, obiceiurile, tradițiile etc.) fiind dispersate sub influența străină. Strecurându-se în subconștientul indivizilor și țintind aria emoțională a acestora, globalizarea promovează de la sine o identitate globală specifică care, conform autorilor Anne Lise Kjaer și Lene Palsbro, au transformat planeta într-o piață pentru identități concurente. „Dacă odată cu nașterea națiunii moderne, în multe state europene, în secolul XIX, identitatea națională a exprimat existența lor obiectivă și esența a ceea ce au făcut popoarele pentru a fi recunoscute, integrarea europeană are ca efect resuscitarea sentimentului de identitate națională și edificarea culturii unice, protejată împotriva influenței străine”.

Prin exemplul Europei se poate observa faptul că procese precum globalizarea sau europenizarea nu fac nimic mai mult decât să reprezinte binele care vine la pachet cu foarte mult rău; dar în fond, se vrea numai conștientizarea binelui.