Majoritatea românilor folosesc telefonul mobil pentru a-și accesa conturile de socializare

Cât preţ pun românii pe materialele educaţionale şi câte dintre acestea sunt cu adevărat bune pentru copiii lor nu avem de unde să ştim. Ştim doar că, în şcoli se poartă ca, în fiecare lună, părinţii să dea diverse sume, destul de contondente pentru portofel, pentru tot soiul de reviste, CD-uri, DVD-uri, cărţulii, cărticele, culegeri şi alte asemenea, dintre care unele sunt inutilizabile, iar altele ajung la maculatură. Puţine dintre acestea sunt cu adevărat folosite de copii.

Un control asupra acestui tip de piaţă nu există şi de aceea părinţii îşi pierd încrederea în utilitatea acestui soi de material educaţional. Desigur, în această categorie nu încadrăm culegerile a căror achiziţionare este impusă de cadrele didactice ale şcolii.

Un studiu realizat pe această temă, ajuns la cea de-a doua ediţie, Techonomic Index 2015, ne arată că peste o treime dintre români plătesc pentru conținut educațional, valoarea medie pe care o gospodărie o cheltuie pe acest segment fiind de aproape 11 euro pe lună. Studiul nu menţionează însă dacă în acest conţinut educaţional intră şi meditaţiile, căci atunci această valoare medie nu se justifică. În ceea ce privește vizionarea online a diverselor materiale, studiul citat relevă faptul că 36% dintre gospodăriile din România au plătit pentru streaming de filme și emisiuni TV, în ultima lună, comparativ cu 24% dintre gospodăriile din Europa.

Majoritatea românilor (87%) folosește telefonul mobil sau tableta pentru a-și accesa conturile de social media, față de 75% dintre europeni. Potrivit cercetării, în ultimele 12 luni, s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumatorilor care utilizează tehnologii mobile 4G, dar și a dispozitivelor conectate la internet, cum ar fi televizoare inteligente și tablete. Astfel, mai mult de trei sferturi (83%) dintre români vizionează conținut video online, precum emisiuni TV, filme sau clipuri video în mod regulat, față de 54% dintre europeni.

Pe de altă parte, românii petrec mai mult timp în fața televizorului, respectiv 3 ore și 38 de minute, pe când europenii petrec 3 ore și 7 minute. În cazul timpului petrecut în fața laptopului, acesta se situează la 3 ore și 28 minute. De asemenea, 69% dintre români descarcă regulat conținut video, precum emisiuni TV, filme sau la clipuri. Unul din trei oameni (35%) folosește telefonul mobil, tableta, PC-ul sau laptop-ul pentru a viziona programe TV când nu sunt acasă.

La capitolul conținut educațional, studiul întocmit de Samsung Electronics relevă faptul că aproape jumătate dintre respondenți (49%) accesează astfel de materiale cel puțin o dată pe săptămână, față de 47% câți utilizează aplicații de gaming și divertisment. Mai mult decât atât, mai arată studiul, 34% dintre gospodării au plătit, în ultima lună, accesul la conținut educațional, comparativ cu 28% câte au plătit pentru jocuri sau aplicații de divertisment. Aşadar, concluzia logică pe care o putem extrage de aici este îmbucurătoare: românii se preocupă mai mult de educaţia copiilor lor decât de jocurile online.

„Gospodăriile cheltuiesc lunar mai mult pe materiale educaționale (10,58 euro) decât pe jocuri pe telefon (8,48 euro) și materiale de divertisment, precum cărți (9,71 euro), filme (7,81 euro) și muzică (7,14 euro). De asemenea, într-o zi obișnuită, 27% dintre românii care încă studiază își petrec cel puțin o oră consumând conținut educațional”, potrivit sursei citate.

Techonomic Index a fost realizat de Samsung Electronics pentru a urmări modul în care oamenii privesc și folosesc tehnologia. Studiul a fost comandat de Samsung European Lifestyle Research Lab și realizat în parteneriat cu Lightspeed GMI.

Lightspeed GMI a intervievat online 18.000 de adulți cu vârste de peste 16 ani din Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, România și Marea Britanie (1.000 în fiecare țară). Datele au fost ponderate pentru fiecare țară - vârsta, naționalitatea și sexul. Interviurile au fost realizate online în perioada 21 aprilie - 18 mai 2015. În plus, datele comparative au fost furnizate de un sondaj de opinie efectuat de Ipsos MORI - 5.000 de adulți cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania realizat online, în perioada 14-28 aprilie 2014.