Finlanda provoacă Rusia și caută să adere la NATO pe 12 mai

În timp ce războiul împotriva Ucrainei a fost inițiat de Rusia pe motiv că această țară vecină insistă să adere la NATO încălcând astfel garanțiile de securitate făcute de Alianța Nord-Atlantică potrivit cărora nu se va extinde la granița Rusiei, Finlanda și Suedia au declarat recent că nu ar trebui să le fie teamă de președintele rus, Vladimir Putin și că orice stat are dreptul să aleagă liber ceea ce își dorește să facă. Mai mult, faptul că aproape de ele există cel mai nemilos război desfășurat în Europa de după cel De-al Doilea Război Mondial, i-a determinat pe oficialii celor două țări scandinave să ăși dorească să adere la NATO pentru a avea protecție asigurată în cazul unui atac.

În acest sens, potrivit unor surse guvernamentale anonime, Finlanda va decide joi, 12 mai, să își depună candidatura la Alianță. Conform cotidianului Iltalehti, decizia va fi luată în două etape, în acea zi.

„Mai întâi preşedintele Sauli Niinisto va anunța acordul său pentru ca Finlanda să se alăture Alianţei, după care grupurile parlamentare vor aproba depunerea candidaturii. Decizia va fi confirmată într-o reuniune a preşedintelui cu miniştrii-cheie din guvern, după anunţurile iniţiale ale preşedinţiei şi parlamentului”, a scris publicaţia duminică seară.

Decizia Finlandei de a deveni parte din NATO contrazice poziția de neutralitate declarată inițial. Potrivit Constituţiei finlandeze, preşedintele conduce politica externă şi de securitate în cooperare cu guvernul. De altă parte, Rusia, cu care Finlanda are o graniţă de 1.300 km şi o istorie de conflicte înainte de 1945, a avertizat că va desfăşura arme nucleare şi rachete hipersonice în exclava sa Kaliningrad de la Marea Baltică dacă Finlanda şi Suedia vor decide să se alăture Alianţei Nord-Atlantice conduse de SUA.

În ciuda acestor provocări, Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia se angajează să lucreze pentru a preveni izbucnirea războiului nuclear. „Presa occidentală denaturează ameninţările ruseşti. Rusia nu a încetat niciodată eforturile de a ajunge la acorduri care să asigure că un război nuclear nu va începe niciodată. În timp ce analiştii estimează o posibilă încheiere a războiului la 9 mai, Rusia nu caută să termine conflictul la acea dată, sărbătorită ca Ziua Victoriei. Militarii noştri nu îşi vor ajusta artificial acţiunile la vreo dată anume, inclusiv la Ziua Victoriei. Ritmul operaţiunii din Ucraina depinde, în primul rând, de necesitatea de a minimiza posibilele riscuri pentru populaţia civilă şi militarii ruşi. Vom sărbători solemn ziua de 9 mai, aşa cum facem întotdeauna. Să ne amintim de cei care au căzut pentru eliberarea Rusiei şi altor republici ale fostei URSS, pentru eliberarea Europei de flagelul nazist”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru televiziunea italiană Mediaset”, a spus Lavrov, vorbind în rusă printr-un interpret italian, la televiziunea din Peninsulă.

Până în prezent, războiul dintre Ucraina și Rusia a înregistrat un număr foarte mare de pierderi omenești dar și materiale. Rusia insistă că „operațiunea militară specială” se datorează faptului că Ucraina caută să se alieze cu americanii, în ciuda avertizărilor repetate ale Moscovei. Potrivit mai multor analiști politici, adevăratul război se dă între Rusia și NATO și Statele Unite ale Americii. În acest sens, Moscova a acuzat SUA că se folosește de Ucraina pentru a se asigura că există un motiv de război în partea de est a Europei, justificând astfel mai multe acțiuni de alimentare a conflictului și a rusofobiei.

Cu toate că a anunțat mai multe ajutoare Ucrainei, președintele american, Joe Biden sprijină Kievul alimentându-l cu armament dar și suplinindu-i fondurile. În ceea ce privește acest tip de ajutor, Rusia avertizează Ucraina că îi permite americanilor să profite de acest război, îndatorându-se pentru multe generații viitoare.

De altă parte, pentru a elimina suspiciunea că SUA nu sunt alături de ucraineni, trup și suflet, Adam Schiff, preşedintele Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentaţilor din SUA a transmis pentru CNN că „este doar o chestiune de timp până când Joe Biden va vizita Ucraina.

„O vizită prezidenţială este ceva aflat în considerare, dar doar o chestiune de cât de curând va fi fezabil”, a spus el.

Duminică, preşedintele Parlamentului SUA, Nancy Pelosi, a devenit cel mai înalt oficial american care s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev de la începutul invaziei Rusiei la sfârşitul lunii februarie. În timpul acestei vizite, cei doi oficiali au discutat despre priorităţile lui Zelenski pentru următoarea fază a războiului, care este concentrată în estul ţării, după ce forţele ruse s-au retras din jurul capitalei, şi despre cererea lui Biden pentru un pachet de ajutor de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a spus Schiff.

„Am vrut să discutăm cu el, în cadrul acestei vizite cu adevărat vaste, care este prioritatea în ceea ce priveşte armele de care are nevoie, ce altă asistenţă are nevoie. Am trecut printr-o discuţie detaliată despre următoarea fază a războiului. Se trece de la o fază în care ucrainenii fac ambuscadă tancurilor ruseşti -- a fost o luptă apropiată -- la lupta mai mult la distanţă folosind artileria cu rază lungă, iar asta schimbă natura a ceea ce are nevoie Ucraina pentru a se apăra”, a explicat Schiff.