Indonezia, Egipt, Iran, Pakistan, Arabia Saudită și Turcia, aceste țări ale căror culturi musulmane sunt extrem de bine înrădăcinate în compoziția identității naționale, se opun occidentalizării, acuzând în fapt Statele Unite ale Americii de manipulare și încercarea preluării conducerii absolute asupra mapamondului. Împărțind lumea în 7 mari civilizații (sinică, japoneză, hindusă, islamică, ortodoxă, occidentală și latino-americană), Samuel Huntington crede că sub premiza religiei și imigrației se vor naște conflicte care vor duce la inevitabilele războaie de putere, schimbând fața dreptului de liberă circulație și alegere de călătorie, la forțarea nașterii de refugiați și care se văd nevoiți să își părăsească de urgență casele, familiile, prietenii, joburile și țările natale în vederea salvării vieților. Chiar dacă fiecare stat are parte de „bogații și săracii săi”, niciuna dintre aceste două situații nu crează varianta neplăcută a refugiatului, pentru că însăși chiar și sărăcia are forța de a naște imigranți, însă nu și caracteristica de refugiat.
Astăzi însă, previziunile celebrului Huntington încep să se adeverească, în condițiile în care scena politică internațională desemnează o situație a țărilor musulmane vânate de către interesul americanilor pentru resursele lor de petrol, fapt care a declanșat scenariul perfect ce poate susține cu adevărat imaginea ciocnirilor civilizațiilor despre care Huntington amintea.
Dacă vorbim despre globalizare și refugiați, ca și efecte negative ale acestui fenomen, se impune să amintim modul în care libera circulație a transportat cu sine terorismul și ceea ce astăzi, planeta cunoaște ca fiind cea mai înfricoșătoare amenințare la adresa păcii mondiale: ISIS. Deși există încă din 2015, până acum câteva luni nimeni nu auzise de această gruparea teroristă, cunoscută și sub numele de Stat Islamic. Investigând povestea acesteia, putem ajunge în punctul în care lucrarea poate dezbate ceea ce se află în opoziție cu imigranții și anume, cine sunt ce fac refugiații.
Varianta des vehiculată pe care America o impune prin puterea sa de influență este ușor transmisă mai departe de către mass media internațională care văd în temerarii americani un erou al planetei. Astfel, varianta presupune faptul că Siria este doar o țară a Orientului Mijlociu a căror locuitori radicali și fanatici în ceea ce privește stilul de viață controlat de religia islamică s-au trezit din motive ușor sau nu de înțeles, să își condamne președintele ales în 2010 Bashar al Assad pentru acte care nu erau pe placul lor. În acest conflict dintre sirieni și noul președinte s-au format două grupuri care apărau puternic câte o parte a adevărului: civilii luptând pentru o viață normală iar Bashar al Assad folosind muniție, caută să îi liniștească la gândul că altă variantă în afară de supunere, nu există. Pentru că ani de zile situația a devenit din ce în ce mai tensionată și un număr din ce în ce mai mare de civili mureau în acest conflict, pentru a-și salva viețile, o parte din sirieni au pornit anul trecut exodul mult dezbătut de presa mondială. Europa s-a trezit invadată peste noapte și în încercarea de a fi solidari cu umanitatea, au decis să îi păstreze pe refugiați căutând soluții precum repartizarea acestora pe fiecare stat membru al Uniunii Europene. Pe de altă parte, o grupare rebelă pretinde că luptă alături de sirieni pentru a-l da jos pe Bashar al Assad. ISIS se proclamă a fi o grupare sunită insurgentă afiliată la al-Qaida, cu capitala la Ar-Raqqah (Siria) și activează în mai multe țări precum Siria, Irak, Turcia, Liban, Libia, Nigeria și Arabia Saudită.
Motivând cauze prin care gruparea Stat Islamic încalcă legea sharia și este deviantă (contestând autoritatea conducătorului Ayman al Zawairi, capturarea orașelor Mosul, Raqqa, Deir al Zawr, Ramadi, Fallujah, Tal Kobani, Afar, etc., emiterea decretului care impune mutilarea organelor genitale ale femeilor cu vârste cuprinse între 11 și 46 de ani, decapitarea unui jurnalist britanic, ardearea de viu a unui pilor iordanian în cușcă), al-Qaida s-a dezis în iulie 2014 de aceștia.
După prima întâlnire a liderilor politici mondiali care a avut loc toamna anului 2015 în SUA, planeta aștepta o reacție din partea președintelui Barack Obama sau a lui Vladimir Putin. Ca un pacifist care acționează inteligent, SUA a câștigat admirația internațională oferită tocmai de Rusia care a decis să fie prima care nu mai stă cu mâinile în sân și doar privește acest război sirian. Declarându-se aliatul lui Basar al Assad (Putin a motivat faptul că niciun stat din afară nu are dreptul de a interveni în politica de conducere a unei țări și nici nu poate impune cine să conducă și cine nu are dreptul că o facă, într-o altă țară) președintele rus a bombardat pe 30 septembrie sediile grupării ISIS. La numai o lună de zile, aceasta s-a răzbunat doborând în Peninsula Sinai, un avion cu pasageri ruși; eveniment soldat cu 224 de morți.
Rusia a intensificat raidurile cu bombardamente iar ISIS a pregătit o diversificare surpriză, desfășurând 6 atacuri simultane în Paris. În timp ce este atacată de către Siria, Turcia, Franța și Rusia, rezistența grupării Stat Islamic ridică două întrebări: 1. de ce Statele Unite a intervenit promt și fără nicio invitație în războiele din Libia (ucigându-l pe liderul Gaddafi) și din Irak (făcând același lucru cu Saddam Hussein) și nu intervine în Siria pentru a lupta împotriva terorismului propagat de Bashar al Assad? și 2. de unde are ISIS arme cu care să se protejeze și să atace, dacă ei sunt doar civili sărmani care luptă împotriva unor ordine pe care președintele Siriei nu le ia în concordanță cu așteptările locuitorilor?
În cadrul unei întâlniri care a avut loc la sfârșitul lui 2014, la Valdai International Discussion Club, Putin a oferit răspunsul acestor întrebări puse de un jurnalist: „chiar nu înțelegeți cine luptă în Siria? Cei mai mulți dunt mercenari. Înțelegeți că ei luptă pentru bani? Mercenarii luptă pentru cine plătește mai mult. Deci, ei i-au înarmat și le-au plătit o sumă de bani. Știu și câți bani. Deci ei luptă, au armele, nu li se poate cere să returneze armele, la final. Apoi mercenarii descoperă că sunt alții care plătesc mai mult. Atunci se duc să lupte acolo. Apoi au ocupat terenurile petrolifere. Au început să extragă petrol iar acest petrol este cumpărat de cineva. Unde sunt sancțiunile pentru cei care cumpără acest petrol? Nu aliații lor sunt cei care cumpără petrol de la ISIS? Nu credeți că SUA au puterea de a-și influența aliații?”
În realitate, investigând mult mai adânc această problemă o altă versiune iese la iveală: pe vremea când americanii luau aproape pe gratis petrolul Venezuelei și al Braziliei, au sărăcit aceste două popoare. O dată cu câștigarea alegerilor și venirea la putere a lui Hugo Chávez (Venezuela) și Luiz Inácio Lula da Silva (Brazilia), americanii s-au trezit că trebuie să plătească dacă mai vor petrol iar acest preț i-a îndreptat către sursa directă de unde putea lua fără a nu da nimic în schimb: Orientul Mijlociu.
Prima dată în Libia și apoi în Irak, invocând motive de combatere a terorismului (fapt pentru care au și asasinat pe cei doi lideri musulmani). Desigur, SUA are prea mulți bani ca să coboare în astfel de lupte, astfel că împreună cu ajutorul aliaților săi israeliți au plătit rebeli care să facă toată treaba murdară în locul lor (niciun președinte sau soldat american nu a fost ucis în aceste conflicte tocmai pentru că americanii au furnizat toate materialele necesare chiar acestor rebeli care, contra cost au fost imediat de acord să lupte pentru ei). Istoricul și jurnalistul american Webster Tarpley autor al celebrei cărți „11 septembrie, sinteza terorismului: fabricat în SUA” susține că Al-Qaida – gruparea care a fost acuzată de atentatele celor două turnuri gemene au fost de fapt, o armată secretă a Statelor Unite cu ajutorul căruia și-a fabricat atacurile, creând impresia mondială că au fost victimele terorismului și că invadarea Irakului, inclusiv, capturarea lui Saddam Hussein sunt motivate de sentimentul patriotic de răzbunare a victimelor din cele două atentate.
ISIS s-a născut din Al-Quida, informație confirmată de însăși cea mai de temut gripare teroristă a tuturor timpurilor. Bine antrenați, cu suficiente arme și un nou scop, americanii plătesc rebelii grupării Stat Islamic pentru a invada Siria și a a-l captura și pe Bashar al Assad, căruia i-au creat imaginea unui dictator care își suprimează poporul (în realitate, până să confrunte reacțiile civililor provocate de rebelii ISIS, Bashar al Assad a reușit să facă din Siria o țară bine dezvoltată, în care femeile arabe au dreptul la educație, să călătorească etc.). Rusia a intuit bine cine este dușmanul: gruparea ISIS care funcționează ca un nebun de legat cu arma în mână, pe când președintele Siriei nu doar că trebuie să își rezolve singur problemele politicii sale interne, dar s-a trezit peste noapte și victima acestui întreg complot american.
După ce internetul a difuzat conferința de anul trecut în care Putin explica cine finanțează ISIS, însuși senatorul republican Rand Paul a îngropat și mai mult credibilitatea SUA când a declarat pe postul de televiziune american MSNBC, în luna mai a anului trecut că: „ISIS există și a crescut mai puternică pentru că șoimii din partidul meu au oferit arme fără discernământ.. Ei i-au creat pe oamenii aceștia. ISIS este peste tot în Libia pentru că șoimii au fost încântați de războiul lui Hillary Clinton din Libia. Au vrut și mai mult ca ea.”
Cine a construit ISIS? Cel mai sigur, cei care îi finanțează, nu? Însăși Hillary Clinton a dezvăluit în cartea sa lansată pe 10 iunie 2014 că un stat islamic urma să fie creat cu scopul de a se proceda la o nouă împărțire în regiunea Orientului Mijlociu. Fosta Primă Doamnă a Americii (ex Secretarul de Stat al președintelui Barack Obama) recunoaște în cartea sa Hard choices: „noi am înfiltrat războiul în Irak, Libia și Siria și totul a fost bine până când, brusc, a avut loc o revoluție în Egipt și totul s-a schimbat în 72 de ore. Noi am fost de acord cu Frăția Musulmană din Egipt, pentru a declara Statul Islamic în Sinai și a-l pune în mâinile Hamas, o parte din Sinai fiind dată Israelului pentru a-l proteja, adăugând Hallayeb și Challatine în Sudan și deschizând frontiera libiană la Salloum. S-a vorbit chiar despre anunțarea nașterii Statului Islamic pe 5 iulie 2013, și se aștepta anunțul pentru ca noi și Europa să recunoaștem noul Stat”.
Ce interese are SUA să sprijine ISIS în lupta sa împotriva lui Bashar al Assad și a tuturor celor care se opun înlăturării sale de la putere? Siria este o resursă de petrol și pentru că președintele actual nici nu vrea să audă de negocieri, americanii preferă să îi ajute pe Stat Islamic să îl înlăture pe Bashar al Assad făcând la fel ca și în cazul Libiei și al Irakului: să îl ia direct de la mercenarii săi, oferindu-le în schimb sentimentul de mândrie și faimă că ei sunt ce din față, de care planeta ar trebui să se teme. În timp ce refugiații nu au fost oprimați de către președinte ci izgoniți de războiul început de ISIS, Vladimir Putin luptă de unul singur pentru a apăra întreaga omenire de o conspirație americană care ar putea reuși la fel de perfect ca și în cazul atentatelor de la 11 septembrie. Însă pentru faptul că toate trusturile de presă internaționale de succes sunt patronate de evreii americani, Putin va fi mereu propagat ca Anticristul care va conduce marea bătălie din Armaghedon (Orientul Mijlociu).
Această sinteză susținută și de celebrul socio-politolog Noam Chomsky, este ipoteza conform căreia Statele Unite ale Americii (autorii fenomenului de globalizare) sunt în spatele tuturor ispitelor de modernizare (sub pretextul dezvoltării), care ascund în fapt, intenția de a controla întreaga planetă, pe care o pregătește de supunere. În urma acestei întregi situații, până se dovedește adevărul (dacă are vreo șansă să fie dovedit), cert este că țările care se opun occidentalizării au cel mai mare număr de refugiați, majoritatea, venind pe un teritoriu pe care momentan, îl consideră neutru; și anume, Europa.
Comentários