Campania de vaccinare anti-Covid versus viteza de răspândire a mutațiilor coronavirusului

După mai bine de un an de zile de când planeta se luptă cu un inamic invizibil, cursa a ajuns într-un stadiu în care fiecare zi se cronometrează eforturile draconice pe care cadrele medicale le depun în campaniile de vaccinare, încercând să fie cu un pas înaintea răspândirii celor trei tulpini detectate la finalul anului trecut (tulpina engleză, braziliană și sud africană). Având mai multe vaccinuri eficiente împotriva acestui virus, autoritățile au nevoie de timp pentru a putea imuniza toate persoanele vulnerabile. Din păcate, în lume circulă deja noile mutații iar pentru faptul că acestea sunt considerate mult mai contagioase, numărul contaminărilor și a deceselor înregistrate la nivel mondial, crește cu fiecare zi.

În Franța, de exemplu, epidemiologii din echipa de consilieri științifici ai Guvernului avertizează că până la data de 1 martie, tulpina engleză ar putea deveni majoritară. În Anglia însă, se desfășoară teste în masă pentru a se vedea cât de mult s-a răspândit tulpina sud-africană, având în vedere că zilele trecute, rezultatele unui studiu arătau că vaccinul produs de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford oferă o protecție limitată împotriva formelor medii de coronavirus, provocate de acest timp de tulpină. Potrivit unui purtător de cuvânt al AstraZeneca, oficialii au început deja să adapteze vaccinul lor împotriva variantei sud-africane, în timp ce un nou ser împotriva acestor mutații ar putea fi gata de livrare în toamnă.

În Brazilia, la Rio, primarul a suspendat festivitățile faimosului Carnaval, avertizând populația că nu se va tolera niciun fel de petrecere de stradă. În acest oraș mai mult de 17.000 de oameni au murit după ce s-au infectat cu noul coronavirus, o cifră mult mai mare decât bilanțul înregistrat la Sao Paulo, care are o populație aproape dublă.

Înțelegând importanța primordială a vaccinului în lupta cu pandemia de coronavirus, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cere țărilor membre ale Blocului comunitar să doneze Ucrainei o parte din vaccinurile lor anti-coronavirus după ce aceasta s-a plâns că nu poate avea acces la seruri. „Le-am cerut ţărilor noastre membre să doneze o parte din dozele lor Ucrainei. UE este alături de Ucraina pentru că suntem o familie europeană”, a declarat Ursula von der Leyen, în timpul unei intervenţii televizate la o conferinţă privind pandemia, organizată la Kiev.

Acum câteva zile, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat problemele de acces la vaccin în contextul concurenţei cu ţările bogate, făcând apel special la UE să își ajute vecinii din est să obțină vaccinuri anti-coronavirus. În prezent, Ucraina negociază cu Polonia primirea unor vaccinuri în condițiile în care Kievul intenționează să își lanseze campania de vaccinare la începutul lui februarie, imediat ce va primi primul lot de 117.000 de doze de vaccin Pfizer în cadrul programului ONU Covax, care urmează să furnizeze Ucrainei, un total de opt milioane de doze. De altă parte, președintele ucrainian mizează pe un număr de 12 milioane de doze dezvoltate de grupurile britanic AstraZeneca și american Novavax și produse de Serum Institute din India. Dacă eficacitatea vaccinului chinezesc Sinovacm se va confirma, atunci, Ucraina intenționează să achiziționeze între 1,9 și 5 milioane de doze din acest ser.

Din cauza conflictelor pe care țara le are cu Rusia, președintele Zelenski refuză să aducă în Ucraina vaccinul rus Sputnik V. „Ucrainienii nu sunt cobai umani”, a declarat liderul de la Kiev cu privire la serul produs de ruși. În schimb, acesta a promis că atunci când vor fi vaccinuri pe teritoriul țării sale, acesta se va vaccina în direct pentru a da un exemplu în contextul în care jumătate de ucrainieni nu au încredere în aceste seruri.

În Danemarca, aproape 600 de persoane au protestat weekendul trecut pe străzile capitalei Copenhaga cu privire la măsurile anti-coronavirus luate de guvern. Protestatarii s-au întâlnit în fața parlamentului pentru a susține libertatea de alegere și a denunța constrângerile și dictatura măsurilor de semi-izolare anti-Covid impuse în țară. Una dintre cele mai mari critici o reprezintă decizia guvernului danez de a introduce un așa zis pașaport coronavirus. Potrivit Agerpres, „la fel ca alte ţări europene, Danemarca va dezvolta un certificat electronic de vaccinare împotriva Covid-19 destinat călătoriilor şi potenţial să servească pentru intrarea la evenimente sportive sau culturale, chiar şi la restaurante”.

Pentru că în Danemarca vaccinarea este recomandată dar nu obligatorie, protestatarii cred că inventarea unui astfel de pașaport va duce la obligația oamenilor de a se vaccina, fapt care reprezintă mai degrabă o restricție în plus la libertățile individuale. „Libertate pentru Danemarca” Ne-am săturat”, au strigat manifestanții care purtau un portret al șefei guvernului danez, Mette Frederiksen, având trăsăturile dictatorului nord-coreean Kim Jong-un.