Maia Sandu, prima femeie președinte din Republica Moldova

Acuzând o corupție cruntă la nivel de conducere, limita dintre clase exagerat de mare și o apropiere forțată cu Rusia, cetățenii din Republica Moldova au decis ieri, în turul II al alegerilor prezidențiale, că Igor Dodon nu le mai reprezintă interesele. Dacă în primul tur, principalii candidați pro-europeana Maia Sandu și pro-rusul, Igor Dodon s-au poziționat în primele locuri, cu un procentaj de 36% din voturi, față de cele aproape 33% obținute de actualul președinte, gândul că la o distanță de două săptămâni se va da lupta finală pentru viitorul Republicii Moldova, milioane de cetățeni care locuiesc în Diaspora au ieșit la vot.

În cursul acestei dimineți, Comisia Electorală Centrală anunța rezultatele finale potrivit cărora Maia Sandu a ieșit câștigatoare în fața lui Igor Dodon cu un avans de peste zece procente. Felicitând-o pe contra-candidata sa, președintele în exercițiu a ținut totuși să acuze o serie de nereguli la vot. „Primim semnale, probabil le-ați văzut, de unele încălcări, în special la votul din diaspora. De aceea, mă voi abține acum să dau aprecieri la cum a decurs votul și dacă sunt sau nu încălcări. O să acumulăm toate informațiile. Eu sunt destul de optimist referitor la rezultatele acestui scrutin”, a precizat Igor Dodon. De altă parte, câștigătoarea s-a concentrat pe arătarea aprecierii față cetățenii care au votat, în special față de diaspora. „Am fost martorii unei mobilizări extraordinare a moldovenilor. În pofida crizei, în pofida neîncrederii față de instituții, în pofida unei campanii murdare, oamenii au ieșit la vot într-un număr foarte mare. Și aici în țară, și în diaspora. Oamenii au ieșit la vot pentru că le pasă. Oamenii vor ca vocea lor să fie auzită, oamenii vor să fie respectați, oamenii vor ca puterea să le ofere soluții la problemele lor”, a transmis prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova.

Cele două ideologii total diferite ale candidaților, a determinat un număr record de votanți – peste 1.6 milioane cu 200.000 de oameni mai mulți decât la primul tur de scrutin. Această cursă strânsă a adus o mulțime de tineri în fața buletinelor de vot pentru prima dată. Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, aproape 230.000 de oameni au mers la urne în afara țării și 90% dintre aceștia au optat pentru Maia Sandu.

„În străinătate este o mobilizare în partea de Vest, în Europa mă refer. Avem state unde sunt înregistrate aglomeraţii la unele secţii de votare, cum ar fi Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Israel. (...) Avem rânduri destul de mari în Bruxelles, Paris, Berlin, Frankfurt, Londra, dar se atestă o prezenţă masivă şi în celelalte secţii de votare şi, de asemenea, în Federaţia Rusă”, informează Vladimir Șarban, Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC). Potrivit acestuia, la cele 139 de secţii din străinătate au votat, până la ora 12.00, peste 78.000 de alegători, în condiţiile în care în primul tur până la aceeaşi oră votaseră 28.000 de persoane.

Astăzi, după centralizarea tuturor proceselor verbale din toate secţiile de votare, rezultatul final a arătat o victorie clară pentru candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu care a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, obţinând 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de actualul şef al statului, socialistul Igor Dodon.

În vârstă de 48 de ani, Maia Sandu a studiat la Harvard, a lucrat ca economist la Banca Mondială, este necăsătorită și vorbește engleza, rusa și spaniola. După 2 ani în care a câștigat 10.000 de dolari pe lună la Washington, Maia Sandu s-a întors la Chișinău și a preluat Ministerul Educației. Astfel, a fost ministru al Educației în trei guverne și s-a remarcat printr-o serie de reforme, între care modernizarea manualelor școlare, și introducerea de camere de supraveghere în sălile de examen. În campania pentru prezidențiale, a pledat pentru un parcurs european al Moldovei, iar discursul ei s-a axat pe lupta anti-corupție.

Pentru Maia Sandu, această candidatură la alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu este singulară. În 2012, ea a fost desemnată oficial candidatul PAS la alegerile prezidențiale, unde a intrat în turul II, tot alături de Igor Dodon, însă a pierdut cursa în favoarea acestuia. Pe 8 iunie 2019 a fost desemnată premier al Republicii Moldova, dar în aceeași zi Curtea Constituțională a declarat numirea acesteia ca neconstituțională, ceea ce va declanșa o criză politică. Pe 12 noiembrie 2019, Guvernul Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură.