Svetlana Tihanovskaia i-a dat un ultimatum preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko să plece de la
Protestele care au luat cu asalt Belarusul după alegerile prezidențiale din data de 9 august s-au intensificat cu fiecare duminică care a trecut de la aflarea rezultatelor. Timp de nouă weekenduri consecutive, belorusii au ieșit în stradă cerând demiterea liderului Alexandr Lukaşenko, cunoscut și sub numele de `ultimul dictator al Europei`. Susținând că a fost reales cu 80% dintre voturi, Lukașenko insistă să rămână la putere după 26 de ani de când ocupă fotoliul de președinte de la Minsk.
Convinși că acesta a fraudat alegerile, cetățenii Belarusului sunt deciși să lupte oricât ar fi necesar pentru a-și recăpăta libertatea. Această dorință îi pune chiar în riscul de a-și pierde viețile, în condițiile în care recent, poliția din Belarus a amenințat că va începe să tragă în protestatari.
Într-un mesaj video publicat luni pe reţelele de socializare, ministrul de Interne adjunct Genadi Kazakevic a pretins că protestatarii au devenit ”extrem de radicali”, fapt care se ia în calcul o măsură radicală. ”Ofiţerii Ministerului de Interne şi soldaţii nu vor pleca de pe străzi. Dacă va fi necesar vor folosi echipamente speciale şi arme de foc. Am văzut aruncate pietre, sticle şi cuţine. Până seara incendiau deja baricade”, a afirmat Kazakevic.
Duminica trecută, forţele de ordine au făcut uz de tunuri cu apă, grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanţi transformând cel de-al noulea protest în cea mai violentă reprimare a protestelor din ultima vreme. În timp ce mai multe staţii de metrou din Minsk au fost închise pentru a-i împiedica pe oameni să ajungă în centrul orașului - locul de intâlnire a protestatarilor, imaginile de la protest descriu acțiuni de o brutalitate ieșită din comun. Pe înregistrările canalelor media apar forţele de securitate care îi lovesc cu bastoanele pe manifestanți şi îi târăsc spre dube negre ori spre microbuze. Persoane rănite, cu capetele bandajate, pot fi văzute stând pe jos. Pentru a dispersa mulțimea au fost folosite şi grenade lacrimogene şi tunuri cu apă.Conform Opoziției, duminică au fost arestate cel puțin o șase sute de persoane, printre care numeroși jurnalişti. În câteva cazuri, demonstranţii au avut succes în eliberarea unor protestatari.
În cele două luni de proteste, forțele lui Alexandr Lukaşenko au arestat mii de oameni, au torturat sute şi au omorât cel puţin cinci.
Observând violențele care au loc în Belarus, Uniunea Europeană a decis să îi ajute pe cetățenii acestei țări prin refuzul de a recunoaște rezultatul scrutinului şi impunerea unor sancţiuni împotriva mai multor oficiali de acolo dar nu şi împotriva lui Lukașenko.
Între timp, opozanta belarusă, Svetlana Tihanovskaia luptă din răsputeri să fie alături de protestatari, chiar și din Lituania, unde s-a auto-exilat. După ce inițial a cerut ajutorul Germaniei, ieri, aceasta i-a dat marţi ultimatum - până la 25 octombrie - preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko să plece de la putere, ameninţând că altfel va lansa un apel la grevă generală.
Tot de partea belorusilor este și România. În semn de solidaritate cu Lituania și Polonia, Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a anunţat că a decis să îl recheme pe ambasadorul României în Belarus, Viorel Moşanu. “Am decis să îl rechemăm pe ambasadorul nostru în Belarus, pentru consultări, în spirit de solidaritate cu Lituania şi Polonia. Belarus trebuie să înţeleagă că presiunile la nivel diplomatic asupra statelor membre UE nu vor ajuta dialogul şi nu vor aduce rezultate pozitive”, a scris şeful diplomaţiei române, pe platforma de socializare.
În urmă cu câteva zile, Polonia şi Lituania şi-au rechemat pentru consultări ambasadorii din Belarus, după ce Minskul a cerut ca aceste ţări să-şi reducă prezenţa diplomatică pe teritoriul belarus.
În ceea ce privește poziția președintelui Alexandr Lukaşenko, acesta pare ferm convins să nu cedeze presiunii. În schimb, în cursul zilei de sâmbătă, acesta s-a întâlnit cu liderii Opoziției închiși într-un penitenciar din Minsk pentru a discuta despre o reformă constituţională.