Cât de radical a schimbat globalizarea mentalitatea și comportamentele românilor?

Fenomenul globalizării are puterea de a perturba atât societățile separat, cât și lumea ca un întreg. Un exemplu care demonstrează forța de propagare a unui eveniment local, devenit în scurt timp, o problemă de interes mondial, face referire la pandemia de Covid-19 apărută inițial într-un oraș chinezesc (Wuhan), la sfârșitul lunii decembrie 2019. Cu toate că în primă fază, efectele noului coronavirus afectau doar populația chineză, planetei nu i-a luat mult să ajungă să sufere de aceeași boală. Relațiile dintre China și restul țărilor era una de interdependență dinainte de pandemie, fapt pentru care, daunele aduse de Covid-19 au ajuns în scurt timp să îi afecteze pe toți cei care aveau afaceri cu chinezii. Mai mult, libertatea de circulație a făcut posibilă răspândirea fizică a virusului mai întâi în țările vecine și mai apoi în restul lumii.

Totuși, datorită unui regim de tip comunist și al unui stil de viață care nu se ghidează după regulile nescrise ale globalizării, în data de 8 aprilie 2020, China a fost prima țară care a reușit să controleze și să învingă pandemia relundu-și activitățile, în timp ce restul statelor continuă lupta împotriva virusului din cauza unui anumit mod de viață și libertate cu care au fost obișnuiți și la care nu pot renunța. Iată astfel cum globalizarea poate determina răsfrângerea unei probleme locale, la nivel global.

În Europa de astăzi, globalizarea și-a pus covârșitor amprenta asupra fiecărei regiuni în parte. Sunt state puternice precum cele din vestul Europei unde globalizarea și-a pus amprenta foarte puternic, unde noutatea și dorința de modernizare constantă este tot mai puternică și state precum cele din estul Europei unde globalizarea există, dar în proporții mai mici și unde cultura încă este legată de tradiții. În timp ce statele din vestul Europei reprezintă stâlpii de susținere ai globalizării, statelor mai mici li se impun aceleași standarde și responsabilități fără a se ține cont de faptul că acestea sunt mult mai sărace, mai limitate și cu un potențial mai mic de dezvoltare.

SUA au o influență atât de mare încât tot ceea ce acestea implementează sau impune, este ulterior copiat, urmat sau adaptat în funcție de fiecare țară în parte. În unele zone impactul acesteia este impresionant de mare în timp ce în țări mai mici se încearcă o serie de adaptări în funcție de valorile și posibilitățile fiecăreia. În cazul României, se poate observa un stil vestimentar cu totul asemănător celor din New York, Milano sau Paris, acolo unde cele mai mari case de modă ale lumii impun diverse tendințe. Ca urmare a acestora, România preia, analizează și implementează tot ceea ce ele decid, însă la nivel regional în așa fel încât să câștige atenția publicului. Tot la nivel cultural, pe lângă diversele branduri care stăpânesc piața, în România se poate observa o schimbare și la nivelul arhitectural.

„Deschiderea politică din anii 1990 a atras cu sine deschiderea spre valorile culturii de tip occidental ceea ce a însemnat, extrapolat la nivelul tendințelor arhitecturale, revenirea la stilul nord-american. Au fost construite clădiri din beton și sticlă în special cu funcții de servicii (…) similare celor din marile metropole nord-americane (…) adaptate însă unui nivel de înălțime mai redus, datorită riscului seismic la care este expusă capitala României.” România a împrumutat de-a lungul anilor diverse concepte și idei din America în cea mai mare parte, dar și din Occident, însă le-a adaptat la propria cultură în așa fel încât să poată funcționa în termenii și posibilitățile sale. Diverse alte împrumuturi la nivel cultural la care aceasta a mai făcut apel le regăsim și în rândul muzicii prin diverse stiluri noi precum jazz-ul, latino sau Pop.

Globalizarea la nivel de regiuni, ca și în cazul unui stat mic precum România, a adus posibilitatea oamenilor de a trăi o viață diferită de cea cu care au fost obișnuiți. O viață pe care cu câțiva ani în urmă o regăseau numai vizionând diverse filme americane, o viață la care tânjeau cu ardoare și cu speranța că într-o zi și ei se vor putea bucura de minunata viață a americanilor.

Cu mult înainte de apariția globalizării omenirea se bucura de vremuri complet diferite de cele care sunt astăzi. Timpul era parcă valorificat altfel, ocupațiile omului simplu variau în diverse domenii care implicau comunicarea față în fată, socializarea și devotamentul, iar cultura fiecărei țări era una bine definită, respectată și transmisă mai departe din generație în generație. Cu trecerea anilor, cu globalizarea drept actant principal pe scena internațională, lumea pe care omenirea o cunoștea și care mai poate fi regăsită doar în cărți, s-a schimbat radical. Haosul s-a instalat, iar valorile pure, tradițiile și cunoștințele generațiilor întregi au fost transformate pe rând în produse de consum. Oamenii au devenit mult mai reci, mai distanți, preocupați fiecare cu nevoile lor și au uitat să aprecieze ceea ce contează cu adevărat. Astăzi ceea ce majoritatea oamenilor înteleg prin comunicare constă în utilizarea a cât mai multe device-uri și tehnologii în timp ce relaționarea propriu zisă a fost lăsată în uitare. Omul simplu este mult mai predispus la influențare, fiind învățat în cursul anilor să devină cât mai narcisist, mai competitiv, să investească în cariera sa, nu în relațiile cu persoane, să se izoleze cât mai mult, astfel încât să devină din ce în ce mai dependent de ceea ce ce promovează. Cultura și identitatea națională a diverselor state este cea care a avut de suferit cele mai multe schimbări în urma procesului de globalizare, deoarece admirația incontestabilă pentru tot ceea ce este nou și la modă a determinat culturile tradițuonale să pălească în fața noii culturi. Iar tot ceea ce a putut face ființa umană a fost să se adapteze pentru că „în afara societății, în condiții de sălbăticie, omul riscă să piară sau să se dezumanizeze”.