După 1 iulie, UE ar putea menține închise frontierele externe pentru călătorii străini
Recent s-au împlinit exact șase luni de la raportarea primului caz de coronavirus care a devastat întreaga planetă, luând 506,248 de vieți și infectând peste 10 milioane de oameni. Cu toate că a găsit vulnerabilități chiar și în sistemele de sănătate ale celor mai dezvoltate țări ale lumii, Covid-19 rămâne în continuare un inamic pe care experții caută din răsputeri să îl anahileze cât mai rapid cu putință. După ce s-a mutat din China, pe teritoriile țărilor din Europa, noul coronavirus s-a îndreptat ulterior către America, unde a îngenunchiat Statele Unite și Brazilia.
Astăzi, o lume întreagă se zbate să găsească un vaccin împotriva Covid-19. Între timp, nevoia urgentă de a reporni economia, i-a determinat pe mai toți liderii lumii să relaxeze măsurile de restricție impuse de pandemie. Cu toate că este esențial ca oamenii să revină la normalitate, numărul de infectări cu Covid-19 crește de la zi la zi. Încercând să protejeze oamenii dar și susțină economia, liderii Uniunii Europene au decis să mențină închise granițele externe ale Blocului Comunitar chiar și după 1 iulie, când toată lumea spera ca sezonul estival să readucă turismul în prim plan.
După trei luni de când Uniunea Europeană, Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein au decis de comun acord să închidă granițele pentru călătoriile non-esențiale pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Consiliul European a inițiat o procedură scrisă oficial care aprobă decizia de a menține frontierele externe ale UE, închise pentru majoritatea călătorilor străini.
Pentru această decizie au fost nevoite mai multe săptămâni de discuții intense între statele membre UE, cea mai mare problemă fiind noinalizarea țărilor pentru ai căror cetățeni blocul comunitar ar trebui să își decshidă frontierele. Decizia finală în acest sens, este așteptată până mâine la prânz, când guvernele europene trebuie să decidă dacă deschid sau nu frontierele UE de la 1 iulie, călătorilor din 15 țări terțe a căror situație epidemiologică este considerată satisfăcătoare. „Statele membre UE urmează să aprobe cu majoritate calificată (minim 55% din numărul ţărilor membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a Uniunii Europene) această listă, elaborată de către ambasadorii acestor ţări vineri seară”, informează ProTv. Această listă include Algeria, Australia, Canada, Georgia, Japonia, Muntenegru, Maroc, Noua Zeelandă, Rwanda, Serbia, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia și Uruguay. În aceiași listă se află și China, însă liderii UE caută să negocieze cu autoritățile chineze un pact de reciprocitate între cele două tabere. Fără nicio îndoială, Statele Unite sunt exceptate de la această discuție, considerându-se că SUA sunt mult prea afectate de pandemie ca Uniunea Europeană să permită o graniță deschisă pentru cei care vin de peste ocean. Cu peste 125.000 de decese și mai mult de 2,5 milioane de contaminări, SUA rămâne exclusă pentru orice propunere în viitorul apropiat.
Cu toate că UE, Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein au decis la jumătatea lunii martie să suspende toate călătoriile non-esențiale, votul asupra acestei liste cu 15 țări nu are un caracter constrângător, lăsând țărilor UE dreptul suveran cu privire la controlul frontierelor lor.
De altă pare, criza provocată de Covid-19 a pus la încercare întreaga structură a UE, fiind un moment ce a scos în evidență cât de dificiă este cooperarea, în special la nivelul politicilor în care blocul european are competențe limitate. Venit pe neașteptate și cu o viteză de acomodare uluitoare, noul coronavirus a schimbat într-un timp record milioane de vieți și stilul de viață al întregii planete. Pentru că distanțarea fizică este primordială în lupta cu Covid-19, autoritățile sunt nevoite să facă o serie de schimbări urbane care să se adapteze la noua situație de criză.
În Marea Britanie spre exemplu, se construiesc tot mai multe piste pentru bicicliști și trotuare din ce în ce mai largi. Inevitabil, șoselele au început să se înguste. La nivel mondial, situația se repetă din Paris până în Bogota, New York sau Buenos Aires. Dacă înainte de pandemie, la prima oră a dimineții, capitala Marii Britanii era arhiplină, pandemia de coronavirus a golit străzile londoneze, iar autoritățile nu pot răspunde cu certitudine până când va dura această situație. „Aici, în Londra, dacă avem aproximativ 8 milioane de călătorii care trebuie efectuate prin diferite mijloace de transport, în cazul în care majoritatea se vor face doar cu ajutorul mașinilor, vom ajunge la un blocaj în trafic. Acesta este motivul pentru care trebuie să-i încurajăm pe oameni să pună în practică trasee mai ecologice. Și sper că, pe măsură ce se obișnuiesc cu asta, să își mențină acest comportament”, mărurisește Will Norman, London Walking and Cycling Commissioner.
În ciuda faptului că premierul britanic, Boris Johnson, a stabilit o sumă de trei sute de milioane de lire sterline pentru noile amenajări stradale, nu toți londonezii sunt fericiți de aceste schimbări.
