Autoritarismul digital perturbă democraţia liberală
Dacă extinderea mijloacelor de comunicare în masă a avut la bază răspândirea nevoii de a fi informat, inventarea internetului a avut legătură cu dorința oamenilor de a revoluționa procesul comunicării astfel încât, lumea să beneficieze de un instrument care ar fi conectat în același timp, oameni din diferite zone ale aceiași societăți, până la oameni din țări diferite. Apogeul revoluției comunicaționale a fost atins odată cu această uneltă, urmând ca dispozitivele după care acesta funcționa, să înregistreze și ele un progres, treptat. De la calculatoare, la telefoane inteligente, laptopuri, tablete, e-book-uri sau ceasuri care preiau comenzile telefoanelor a fost nevoie doar de câțiva ani.
Astăzi, omenirea este dependentă de conectarea la spațiul virtual. Fie pentru că accesibilitatea este una aproape gratuită, este eficientă în procesul de comunicare, educare sau informare sau pentru că mediul online oferă posibilitatea oricui de a trăi diferit față de realitatea care îl înconjoară, inteligența artificială a cunoscut o expansiune fără margini. Dacă obiectivul comunicării a trecut pe un loc mai secundar, nevoile de informare, promovare sau de divertisment au devenit principalele atuuri ale inteligenței artificiale.
Din păcate, specialiștii trag un semnal de alarmă și punctează riscul la care se supune planeta. În timp ce mecanismele societăților au devenit ultra moderne, ființa umană a înregistrat un regres extraordinar. Mai mult, best-seller-uri care promovează intens „inteligența emoțională” nu fac altceva decât să înfrâneze și mai mult exprimarea calității primordiale a oamenilor (și anume, emoția), dând astfel șansa inteligenței artificiale să îi conducă. Într-o lume unde totul este posibil datorită invențiilor, ființa umană are două opțiuni: fie devine „o oaie din turmă” fie riscă izolarea totală de societate și rapid, dispariția acesteia dintr-o lume în care supraviețuirea este condiționată de conectarea la web 0.2.
Potrivit pubicației americane Foreign Affairs, tehnologiile axate pe inteligență artificială riscă să reconfigureze ordinea la nivel mondial, generând o competiție a sistemelor sociale între autoritarismul digital și democrația de tip liberal. „Dezbaterea privind efectele inteligenţei artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situaţie în care inteligenţa artificială depăşeşte inteligenţa umană şi scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecinţe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluţie industrială le va permite roboţilor să perturbe şi să elimine oamenii în toate - sau în aproape toate - sferele sociale, de la transporturi la armată şi servicii medicale. Există şi a treia posibilitate, în care inteligenţa artificială promite reconfigurarea lumii. Permiţând instituţiilor guvernamentale să monitorizeze, să înţeleagă şi să exercite control asupra cetăţenilor mult mai mult decât până acum, inteligenţa artificială le va oferi ţărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democraţia liberală, prima situaţie de acest fel de după Războiul Rece. Această situaţie va genera o nouă competiţie internaţională între sistemele sociale” explică concret Nicholas Wright, editorialistul revistei Foreign Affairs, într-un articol intitulat „Cum va reconfigura inteligenţa artificială ordinea mondială/Competiţia care se prefigurează între autoritarismul digital şi democraţia liberală”.
În opinia lui Wright „de zeci de ani, cei mai mulţi teoreticieni politici cred că democraţia de tip liberal oferă singura cale pentru succes economic susţinut. Fie guvernele îşi reprimă cetăţenii şi rămân într-o situaţie de sărăcie, fie le oferă libertate şi culeg beneficiile economice. Unele state cu regimuri represive au reuşit să obţină creştere economică anumite perioade, dar, pe termen lung, autoritarismul a însemnat de fiecare dată stagnare. Inteligenţa artificială poate perturba această dihotomie. Le oferă o cale plauzibilă ţărilor mari care au economii avansate pentru a-şi îmbogăţi cetăţenii menţinând totuşi controlul asupra lor. Unele ţări merg deja în această direcţie. China a început să construiască un stat bazat pe autoritarismul digital, prin utilizarea mijloacelor de supraveghere şi a instrumentelor automatizate care pot deprinde cunoştinţe autonom pentru a deţine controlul asupra grupurilor de oameni, precum şi prin crearea unui sistem de credite sociale. Alte state au început să importe şi să imite sistemul din China. La fel cum competiţia între sistemele de tip liberal-democrate, fasciste şi comuniste a marcat cea mai mare parte a secolului 20, lupta între democraţia liberală şi autoritarismul digital va defini secolul 21. Noile tehnologii vor permite forme ample de control social la costuri rezonabile. Instituţiile guvernamentale vor putea cenzura selectiv teme şi comportamente pentru a permite circulaţia informaţiilor despre activităţi productive din punct de vedere economic, blocând însă dezbaterile politice care ar putea afecta regimul. Proiectul din China denumit Great Firewall evidenţiază acest tip de cenzură selectivă. Inteligenţa artificială va permite atât cenzura retroactivă, cât şi controlul preventiv asupra potenţialilor disidenţi, prin utilizarea metadatelor”.
