Parlamentul European votează în această seară Acordul de Brexit

În seara aceasta, Parlamentul European va vota asupra Acordului negociat de către Marea Britanie și Blocul comunitar, sub mandatul premierului britanic, Boris Johnson care, este poate cel mai nerăbdător cetățean britanic să oficializeze Brexitul. Un vot afirmativ va scoate Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord din UE, vineri, 31 ianuarie, ora 23:00 GMT. Indiferent dacă Big Ben va bate sau nu, din acel moment, Regatul Unit va fi juridic în afara Uniunii Europene. Cu toate acestea însă, data de 1 februarie nu va aduce prea multe schimbări în viața britanicilor sau în viața cetățenilor europeni care locuiesc pe teritoriile Regatului Unit. Cele două tabere urmează să parcurgă împreună o perioadă de tranziție, stabilită la 11 luni, timp în care regulile vor fi la fel. Potrivit „The Theregraph”, „Acordul de retragere stipulează că Regatul Unit și UE pot decide până în luna iulie să extindă într-o decizie unică cu până la unu sau doi ani”. Cu toate că există această opțiune, premierul de la Londra refuză categoric orice fel de prelungire, fiind convins că cele două tabere au suficient timp până la finalul lui decembrie 2020 să stabilească condițiile de separare. „Acest lucru nu împiedică însă guvernul să ceară o asemenea amânare, întrucât miniştrii ar putea amenda legislaţia sau şi-ar putea asigura aprobarea parlamentară, dar asta ar fi extrem de stânjenitor politic”, explică agenția națională de presă, Agerpres.

Impactul asupra vieții de zi cu zi în Marea Britanie va fi unul minim deoarece, perioada de tranziție are ca scop extinderea status que-ului privind condițiile de viață prin continuarea aplicării legislației europene în timpul perioadei și prin menținerea jurisdicției Curții de Justiție a UE. Astfel spus, drepturile cetățenilor vor rămâne aceleași ca atunci când Regatul Unit era parte din Uniunea Europeană, inclusiv participarea acestuia la programele Horizon și Eramsus. De altă parte, deși va trebui să respecte obligațiile unui stat membru până la finalul anului, Regatul Unit nu va mai fi reprezentat în instituțiile UE și în luarea deciziilor acestora. Practic, Londra nu va avea niciun cuvânt direct de spus cu privire la ce face blocul comunitar în această perioadă.

Un alt „dezavantaj” al Londrei este faptul că britanicii trebuie să achite o „factură a divorțului” în valoare de aproximativ 39 de miliarde de lire sterline net. „În cazul unei extinderi a perioadei de tranziţie, vor fi necesare alte tratative pentru a suplimenta plăţile Londrei către vistieria UE, întrucât Regatul Unit ar trebui să achite cheltuielile ce revin oricărui alt stat membru cu drepturi depline”, informează Agerpres.

Dacă Parlamentul European va vota pentru Acordul negociat cu Marea Britanie, vineri, Blocul comunitar va pierde pentru prima dată, un stat membru, care este unul dintre cele mai mari și mai bogate țări ale Uniunii Europene. Odată cu plecarea Regatului Unit, Blocul comunitar va avea mai puțin cu 66 de milioane de locuitori, reducându-și totalul la 446 de milioane. Această separare va scădea și teritoriul Uniunii Europene cu 5,5%. Cu toate acestea, dacă Regatul Unit ar decide cândva că își dorește să revină sub umbrela protectoare a Uniunii Europene, conform autorităților oficiale de la Bruxelles, Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord trebuie să se supună procedurii de aderare obițnuite.

Conform ONU, în jur de 1,2 milioane de cetățeni britanici trăiesc într-o țară din Uniunea Europeană, în mod special în Spania, Irlanda, Franța, Germania și Italia. De cealaltă parte, Biroul britanic de statistică avertizează că 2,9 milioane de cetățeni din Blocul comunitar trăiesc în prezent în Regatul Unit (însemnând 4,6% din populație).

În opinia Coordonatorului Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, „în noua ordine mondială, Uniunea Europeană și Regatul Unit ar putea profita de susținerea reciprocă”. „În mod ideal, ar trebui să putem avea mai mult decât un acord de liber schimb cu Regatul Unit. Nu numai tarife zero şi cote zero, ci şi dumping zero; asta înseamnă că standardele noastre europene sociale şi de mediu vor fi pe deplin respectate în viitoarea noastră relaţie comercială”, a spus fostul premier belgian într-un interviu postat luni pe website-ul Parlamentului European, cu două zile înaintea supunerii la vot în plenul PE a acordului de retragere a Regatului Unit din UE. „Există cel de-al treilea nivel pe baza căruia am obţinut asigurări din partea autorităţilor britanice pentru o implementare corectă atât a acordului de retragere, cât şi a sistemului de înregistrare a cetăţenilor UE - latura practică a drepturilor cetăţenilor, ca să spunem aşa. Rămân câteva aspecte de clarificat - cum ar fi necesitatea unui document fizic şi necesitatea unei autorităţi de monitorizare cu adevărat independente. Parlamentul European este hotărât să utilizeze negocierile privind viitoarele relaţii ca pârghie pentru a garanta partea practică a drepturilor cetăţenilor”, a afirmat eurodeputatul belgian.

În ceea ce privește menținerea relațiilor viitoare cu Marea Britanie, Guy Verhofstadt a menționat că Parlamentul European va fi implicat în negocierile privind viitoarea relaţie prin intermediul grupului de coordonare al Regatului Unit care va înlocui grupul de coordonare Brexit începând cu 1 februarie. „Dar avem nevoie şi de o supraveghere parlamentară în comitetul mixt format din reprezentanţi ai guvernului Regatului Unit şi ai Comisiei Europene. Acest comitet mixt va lua decizii de interpretare cu privire la acordul de retragere, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor. Aşadar, este vital ca Parlamentul European - alături de Camera Comunelor - să obţină o supraveghere democratică asupra felului în care se iau deciziile în acest comitet mixt”, a încheiat Verhofstadt.