Omenirea se teme că Iranul ar putea obține o armă nucleară și o va folosi pentru a se răzbuna pe SUA
Președintele american, Donald Trump a accelerat tensiunile deja existente între Statele Unite ale Americii și Iran, după ce, săptămâna trecută liderul de la Casa Albă a ordonat un raid aerian cu dronă în Bagdad, ucigând printre alții și pe numărul doi de la Teheran, generalul Qassem Soleimani, comandantul Forței Quds din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran. Trump obișnuise deja planeta cu campania sa de denigrare a iranienilor, după ce, în primăvara lui 2018 acesta a declarat public că va retrage SUA din Acordul nuclear semnat cu Iranul, China, Franța, Rusia, Germania și Marea Britanie, în 2015. Totuși, în ciuda amenințărilor și insultelor dintre cele două tabere, situația era încă sub control, tocmai pentru că nu intervenise nicio acțiune fizică directă.
În noaptea de joi spre vinerea trecută, Trump a decis ca războiul „rece” dintre SUA și Iran să treacă la un alt nivel și aducând ca scuză faptul că Soleimani ar fi plănuit mai multe atacuri „fatale” împotriva diplomaților americani, liderul de la Casa Albă a ordonat ca al doilea cel mai important om din Iran să fie ucis cu sânge rece. În timp ce acest gest a fost condamnat de către liderii internaționali făcând repede apel la calm, autoritățile de la Teheran au promis răzbunare și moarte celor vinovați.
Prima acțiune luată de către Iran a fost adoptarea în unanimitate, a unui proiect de desemnare a tuturor forțelor militare americane ca organizații teroriste. Astfel, toți militarii americani, angajații Pentagonului și ai organizațiilor afiliate, dar și cei care au participat efectiv la asasinarea lui Soleimani, au fost declarați oficial „teroriști”. „Toți colaboratorii acestor forțe, inclusiv militari, membri ai serviciilor de informații, serviciilor financiare sau logistice vor fi considerați colaboratori ai teroriștilor”, se arată în documentul adoptat de Parlamentul de la Teheran.
La polul opus, deși a reacționat hazardat, fără a se consulta cu Congresul american în privința pedepsirii lui Soleiman, Doanld Trump a răspuns avertismentelor Iranului cu represalii și a amenințat că va lovi 52 de site-uri iraniene, inclusiv ținte culturale, dacă Teheranul atacă americanii sau obiective americane, adâncind o criză care a sporit temerile unei noi conflagrații în Orientul Mijlociu. Mai mult, Statele Unite ale Americii au reacționat prompt la cererea Iranului ca toate trupele militare străine să părăsească de urgență Irakul, avertizând că vor trimite 3.500 de soldați în Orientul Mijlociu. „Unii dintre soldați care vor pleca în zona de conflict, mulți dintre ei la prima misiune, au primit cu entuziasm vestea”, informează agenția națională de presă, Mediafax. „Mergem la război, frățioare”, citează Mediafax reacția unuia dintre cei 600 de tineri militari de la Fort Bragg, Carolina de Nord. „Soldații mai în vârst, 30-40 de ani, care au deja mai multe misiuni la activ au fost mai rezeravați. Contingentul de 3.500 de militari va merge pentru prima dată la baza din Kuweit, destinația lor finală fiind clasificată”, declară agenția de presă.
Între timp, temându-se că Iranul va obține bomba nucleară și se va răzbuna pe americani, Doanld Trump și-a liniștit cetățenii delarând că nu va lăsa Teheranul să obțină arma nucleară. „Iranul nu va avea niciodată arma nucleară”, a postat Trump pe Twitter cu majuscule. După asasinarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a anunțat că nu va mai respecta unele dintre restricțiile impuse, prin tratatul nuclear din 2015, în ceea ce privește îmbogățirea uraniului. Cu toate că Iranul nu s-a retras total din această înțelegere, republica islamică nu mai respectă interdicțiile în ceea ce privește numărul de centrifuge pe care le operează și cantitatea de uraniu îmbogățit pe care o stochează. În acest context, Iranul are poate, cea mai bună fereastră de oportunitate pentru dezvoltarea unor arme nucleare.
Încercând să calmeze spiritele, Miles Pomper, un expert în controlul armelor nucleare la Middlebury Institue of International Studies a estimat că Iranului i-ar trebui totuși cel puțin un an pentru a avea arma nucleară. „Este un calcul complex pentru a determina cât timp îi va lua Iranului pentru a strânge suficient material pentru o singură bombă”, a declarat Pomper.
De altă parte însă, jurnaliștii citează o serie de 13 posibile scenarii de răzbunare a iranienilor, printre care și varianta unor asasinate. Totuși, în ceea ce privește crearea bombei nucleare, Alexandra Bell, de la organizația Center for Arms Control and Non-Proliferation, a precizat că „Iranul nu se grăbește spre bombă. Autoritățile de la Teheran par să se miște foarte încet și să facă pauze pentru a vedea reacțiile. Nu este în interesul lor să ajungă la război cu Statele Unite și nu este în interesul nostru să ajungem la război cu ei”.
