Aproximativ 60 de lideri mondiali s-au întâlnit la New York în cadrul Summitul ONU pentru a dezbate
În contextul în care planeta dă semne vizibile că suferă din cauza încălzirii globale, oamenii nu încetează să își continue stilul de viață cosmopolit promovat intens de branduri, mass media, rețelele de socializare și liderii politici ale căror idei ridică în slăvi capitalismul. Cu ajutorul specialiștilor și a reprezentanților mai multor ONG-uri, pământul a fost forțat să ia în serios efectele dezastruase ale încălzirii globale și astfel, să cântărească bine consecințele cu care riscă să aibă de a face în următorii ani.
La începutul acestei săptămâni, aproximatov 60 de lideri ai statelor membre ale ONU au fost convocați de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la summitul privind acțiunile climatice, care se desfășoară în New York. Cu toate că nu crede în conceptul de încălzire globală, acuzându-l că este doar o invenție a chinezilor, președintele american, Donald Trump și-a făcut apariția la summit, surprinzând astfel pe toți cei prezenți. Vizita surpriză a liderului de la Casa Albă a fost una scurtă, Trump nefăcând nicio declarație, ci doar așezându-se câteva minute în sală pentru a asculta discursul premierului Indiei, Narendra Modi.
În cursul primei zile de summit, România și-a anunțat intenția de a lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice. „Ministrul afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, a participat, la 23 septembrie 2019, la deschiderea oficială a primului Summit ONU privind Acţiunea Climatică, eveniment care aduce în atenţie nevoia pentru urgentarea eforturilor ce vizează limitarea efectelor schimbărilor climatice la nivel global. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel către statele membre de a adopta măsuri concrete, inclusiv cu caracter social şi financiar, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu 45% până în anul 2030 şi atingerea nivelului zero până în 2050. Răspunzând apelului Secretarului general al ONU, România a anunţat intenţia de a se alătura unor iniţiative concrete de luptă împotriva efectelor schimbărilor climatice, inclusiv angajamente care au la bază factori sociali şi politici. România intenționează să sprijine de asemenea, întărirea cooperării globale şi adaptarea efectivă la schimbările climatice având în vedere impactul acestora asupra populaţiei, dar şi a economiilor naţionale”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Această întâlnire a liderilor politici ONU, a născut dorința a 16 copii să depună o plângere împotriva a cinci țări pentru criza climatică. Printre aceștia, Greta Thunberg, o tânără activistă suedeză pentru climă, acuză cinci dintre marile economii ale lumii că au încălcat drepturile omului prin faptul că nu au luat măsuri adecvate pentru a opri criza climatică. Ținând un discurs prin care i-a mustrat pe liderii mondiali prezenți la summitul ONU, Greta Thunberg le-a transmis acestora că nu îi va ierta niciodată pentru că nu au reușit să oprească schimbările climatice: „Suntem la începutul unei dispariţii în masă şi tot ce puteţi face este să vorbiţi despre bani şi să spuneţi basme despre o creştere economică eternă. Cum îndrăzniţi? Mi-aţi furat visele şi copilăria cu cuvintele voastre goale - şi totuşi, sunt unul dintre norocoşi. Oamenii suferă, oamenii mor. Mesajul pe care vrem să-l transmitem este că ne-am săturat”, a declarat luni adolescenta suedeză la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
Plângerea lui Thunberg a fost lansată la adresa Germaniei, Franței, Braziliei, Argentinei și Turciei despre care spune că nu și-a respectat obligațiile în temeiul Convenției privind Drepturile Copilului, un tratat privind drepturile omului vechi de 30 de ani, care este cel mai ratificat din istorie.
Prin intermediul petiției, Thunberg și ceilalți copii și-au exprimat frustrarea neplăcută de lipsa de urgență manifestată de liderii mondiali în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, aşteaptă, din partea statelor participante o serie de planuri însemnate privind reducerea dramatică a emisiilor în următoarea decadă şi, totodată, privind obţinerea neutralităţii carbonului până în 2050 în cadrul summitului de luni, ce se va desfăşura pe parcursul unei singure zile. De la summitul menit să faciliteze identificarea de acţiuni şi metode care să amelioreze starea climei la nivel internaţional lipsesc lideri ai unor state-cheie, precum Statele Unite, Japonia, Australia, Brazilia şi Arabia Saudită”.
Acest summit se bazează pe semnele de alarmă trase de oamenii de știință care caută zilnic să scoată în evidență accelerarea semnalelor și a efectelor încălzirii globale. Similar, Organizaţia Meteorologică Mondială a anunţat creşterea cantităţii de dioxid de carbon eliberat în atmosferă, în perioada 2015-2019, cu un procent de 20% comparativ perioadei anterioare de cinci ani.
