Jurnaliștii de la New York Times titrează că „România vrea să fie tratată ca un membru cu drepturi d
Poziția României în Uniunea Europeană nu este cunoscută doar pe teritoriile statelor membre ale Blocului comunitar ci, de curând, aceasta a fost analizată chiar și într-un articol publicat de New York Times. Americanii au punctat faptul că România nu se simte tratată în mod egal ca toate celelalte state membre din vest și că oficialii români sunt convinși că au făcut suficiente progrese în aderarea la spațiul Schengen, iar că această aderare nu ar trebuie să depindă doar de problemele de corupție.
În cadrul articolului, ajurnaliștii americani au precizat faptul că România a avut o președinție a Consiliului Uniunii Europene „de succes” și a făcut suficiente progrese pentru a se integra în Europa. În plus, oficialii români sunt și ei recunoscuți și luați în seamă la conducerea Blocului comunitar, printre exemple numărându-se Laura Codruța Kovesi care tocmai a fost numită de Consiliul european, procuror șef și Mircea Geoană care a primit funcția de adjunct al secretarului general al NATO. Potrivit autorului însă, cu toate că România și Bulgaria au aderat împreună la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, aceste două țări europene sunt considerate ca fiind membri inferiori ai Blocului, deoarece nu li s-a permis încă aderarea la zona Schenghen și sunt monitorizate riguros prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Conform New York Times, România este conștientă de faptul că există probleme privind corupția, în special din moment ce Liviu Dragnea, fost lider PSD, a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere. „România are frontiere în care a investit mult pentru a le proteja, iar românii sunt de părere că au acelaşi drept de a face parte din zona Schengen ca Ungaria, care are probleme similare privind corupţia şi care este acuzat adesea pentru încălcarea statului de drept”, completează agenția națională de presă, Mediafax.
Potrivit ministrului delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, „statul român a arătat solidaritate în timpul crizei imigranților și a preluat oameni de pe ambarcațiunile care au ajuns în Malta”, iar acest fapt ar fi trebuit să ajute România să fie văzută altfel în ochii autorităților de la Bruxelles.
Însuși Mircea Geoană crede că problema privind aderarea la spațiul Schengen este „o problemă politică profundă, iar excluderea României nu este nedreaptă, ci mai degrabă ilogică”. În opinia sa, România și-a protejat cu succes granițele însă probleme există și datorită faptului că aproximativ patru milioane de români lucrează în străinătate.
În același articol, jurnaliștii de la New York Times au amintit și despre incidentul din Colectiv care a avut loc în 2015 și care a dus la organizarea unor ample proteste, care au fost reluate față de instituțiile acuzate de corupție și de subminarea justiției. Toate aceste evenimente și multe altele (printre care demiterea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA) au avut un impact inevitabil la Bruxelles. Totuși, oficialii europeni au salutat creșterea popularității politicienilor români mai tineri, mai liberali și pro-europeni, demonstrată prin alegerile europene din luna mai.
Anul acesta, premierul român, Viorica Dăncilă s-a plâns de asemenea și de Mecanismul de Cooperare și Verificare afirmând că membrii noi, precum Croația, nu sunt supuși unui astfel de program. „Dacă MCV ar fi valabil pentru toate statele membre, nu aş vorbi despre un standard dublu”, a declarat premierul român pentru The Guardian în luna iulie.
De cealaltă parte, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a declarat că cel mai recent raport MCV regretă faptul că „România nu doar a stagnat în eforturile sale, însă a redeschis probleme unde au fost făcute progrese în ultimii zece ani”. În aceiași notă tristă, premierul olandez Mark Rutte a avertizat în cadrul unui summit organizat la Sibiu în luna martie că România „va putea intra în spațiul Schengen după ce va începe să respecte valorile democrației și ale statutului de drept”.
