Vizitele lui Boris Johnson în Germania și Franța s-au încheiat fără mari speranțe pentru modificarea
În ciuda faptului că se arată extrem de fericit să fie în fruntea Guvernului de la Londra, mai ales într-o perioadă în care poate scrie istorie pentru britanici, premierul Boris Johnson se confruntă cu o sarcină extrem de dificilă a cărei responsabilitate poate schimba radical viitorul Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord. Odată ales ca șef al Guvernului britanic, Johnson a preluat ștafeta soluționării Brexitului de la Theresa May. Fostul prim ministru a îndurat mai bine de doi ani în același rol, purtând ca și Johnson convingerea că Marea Britanie trebuie să își recapete independența și autonomia ieșind din Uniunea Europeană.
După ce a declarat public că va ține cont de rezultatul referendumului din 23 iunie 2016 și a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, May a trebuit să facă față unei perioade de doi ani de negocieri cu liderii europeni stabilind termenii de separare. Cu puțin timp înainte de termenul limită la care Marea Britanie era așteptată să oficializeze Brexitul, Theresa May a negociat cu Bruxelles-ul un Acord pe care miniștrii britanici și membrii Camerei Comunelor nu l-au apreciat. Respins de trei ori, Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale.
Din start, Boris Johnson a declarat că acest Acord pune Marea Britanie într-o poziție de dezavantaj și nu va accepta să încheie Brexitul cu o astfel de înțelegere. Abordând o poziție dură față de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, actualul premier britanic pune pe masa negocierilor cu liderii europeni două variante: modificarea Acordului actual sau un Brexit dur, cu orice preț.
După ce Uniunea Europeană a reiterat faptul că Acordul stabilit cu Theresa May nu se va renegocia, Boris Johnson a insitat să trimită o scrisoare Președintelui Consiliului European, Donald Tusk, propunându-o o serie de schimbări asupra acestei înțelegerii. Refuzat din nou, premierul Marii Britanii a plecat să se întâlnească fizic cu președintele Franței și Cancelarul Germaniei, sperând că îi poate convinge pe aceștia de indulgență cu privire la renegocierea Acordului. În urma întrevederii de miercuri între Boris Johnson și Angela Merkel, șefa de la Berlin a sugerat că s-ar putea încerca găsirea unei soluții pentru frontiera irlandeză în 30 de zile. Criticată rapid pentru remarca sa, Merkel a corectat intenția sugestiei sale, explicând că nu a oferit Marii Britanii 30 de zile pentru a găsi o soluție pentru problema de la granița irlandeză, ci a dorit să scoată în evidență timpul scurt până la ieșirea țării din Uniunea Europeană.
„Am spus că ceea ce poate fi îndeplinit în doi sau trei ani poate fi îndeplinit şi în 30 de zile. Mai bine spus, ar putea fi îndeplinit până la data de 31 octombrie. Nu este vorba de 30 de zile. Cele 30 de zile erau un exemplu pentru a evidenţia timpul scurt, deoarece Marea Britanie doreşte să iasă din UE în data de 31 octombrie. Am spus că cel mai probabil vom găsi o soluţie în doi ani. Dar am putea găsi una şi în 30 de zile, de ce nu?”, a transmis Merkel.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „Prim-ministrul britanic Boris Johnson a declarat în mai multe rânduri că problema graniţei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord trebuie rezolvată pentru a accepta Acordul Brexit negociat de predecesorul său, Theresa May”.
Imediat după întâlnirea cu cancelarul german, Boris Johnson a aterizat la Paris unde s-a întâlnit la Palatul Elysée cu președintele francez, Emmanuel Macron. Cel din urmă a clarificat joi situația, insistând că Acordul Brexit nu va fi renegociat. „Soluţia pentru frontiera irlandeză poate fi identificată doar în cadrul care a fost negociat, dar acest lucru nu se va putea întâmpla în 30 de zile”, a subliniat Macron.
Cei doi lideri europeni au convenit că discuțiile pe tema Acordului Brexit trebuie să continue până la sfârșitul lunii septembrie. De altă parte, președintele francez a precizat că în opinia sa, doar poporul britanic își poate decide viitorul. „Vreau să transmit poporului britanic că îşi poate decide destinul doar singur. Dar viitorul Marii Britanii nu poate fi decât în Europa. Ideea producerii Brexit pe 31 octombrie nu este alegerea Uniunii Europene (…) În prezent, scenariul central al Brexit este cel fără acord. Există o fermitate europeană asupra principiilor, dar există voinţa discuţiilor cu Marea Britanie pe diverse puncte. Garanţiile privind frontiera irlandeză reprezintă o poliţă de asigurare şi un element indispensabil al acordului deoarece este vorba de asigurarea păcii şi stabilităţii Irlandei şi a integrităţii pieţei europene”, a precizat Macron.
La rândul său, Boris Johnson a insistat pentru un nou acord cu UE. „Eu vreau un acord, cred că putem avea un acord, unul bun”, a afirmat Boris Johnson, declarându-se „încurajat” de discuţiile pe care le-a avut cu Angela Merkel la Berlin.