Brexitul i-a speriat pe europeni să mai migreze în Marea Britanie

Dacă în 2016, britanicii erau convinși că ieșirea din Uniunea Europeană este cea mai bună decizie, considerând că liderii de la Bruxelles au devenit ca niște „hiene” care își apără interesul, pierzându-și independența și autonomia în fața lor, astăzi, predicțiile viitorului nu le mai oferă aceiași încredere. Dimpotrivă, de-a lungul celor doi ani marcați pentru a susține un proces amplu de stabilire a condițiilor de separare, atât mass media cât și analiștii financiari au scos la suprafață dezavantajele cu care trebuie să se confrunte Marea Britanie începând cu 29 martie, anul acesta.

Între timp, situația incertă i-a determinat pe mai mulți investitori străini să își mute afacerile de pe teritoriul Londrei spre alte capitale europene. Speriată că ieșirea din UE aduce cu sine o izolare totală, involuntară, premierul britanic, Theresa May refuză totuși să anuleze ideea separării, crezând în continuare că britanicii nu pot fi șantajați să rămână. Cu toate că oferta de ieșire este una din ce în ce mai dezavantajoasă pentru proprii cetățeni, May se „luptă” acum cu Parlamentul britanic pentru a primi aprobarea Acordului propus în luna noiembrie. Camera Comunelor însă, refuză să accepte un astfel de viitor pentru Marea Britanie și condiționează despărțirea de amendamentele pe care le-au adăugat Acordului Theresei May. De altă parte, liderii de la Bruxelles nu sunt de acord să renegocieze textul, punându-i astfel pe britanici într-o situație dezastruoasă.

Situația politică și administrativă a Brexitului crează bariere uriașe pentru cetățenii europeni care își doresc să locuiască, să lucreze sau să studieze pe teritoriul Marii Britanii. Incertitudinea asupra viitorului îi determină să se teamă de ceea ce poate urma, fapt pentru care, mulți, așteaptă cu sufletul la gură orice știre pentru a înțelege încotro se îndreaptă Brexitul și care sunt condițiile sale.

Drept consecință, rezultatul realității de moment arată că migrația netă din țările Uniunii Europene în Marea Britanie a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2009, în decurs de 12 luni până în septembrie.

Dacă înainte de 2015 când Uniunea Europeană a fost luată pe surprindere de un val de refugiați, veniți din țările afectate de conflicte militare sau sărăcie, Marea Britanie reprezenta una dintre țările membre ale blocului comunitar cu cel mai mare număr de imigranți, potențialul său extraordinar pe teritoriul Europei a atras milioane de europeni la muncă, studii sau pur și simplu la un viitor mai bun în Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Tocmai datorită acestui fapt, cererea britanicilor pentru ca liderii de la Bruxelles să facă o excepție atunci când au obligat statele membre ale UE să primească și integreze cote de refugiați, este una justificată. Considerând că se confruntă deja cu un val uriaș de străini pe teritoriul său, oficialii de la Londra nu au găsit justă decizia Comisiei Europene privind impunerea acestor cote de repartiție.

Declanșarea Brexitului și parcursul celor aproape 2 ani de procese destinate negocierii condițiilor de separare au reprezentat o perioadă dificilă nu doar pentru Guvernul de la Londra ci și pentru cetățenii britanici care se întreabă despre viitorul său și cetățenii europeni care nu știu dacă încă mai pot intra pe teritoriul celor patru țări, imediat după 29 martie.

Această incertitudine și-a pus amprenta nu doar asupra deciziei investitorilor străini care, pentru a preveni un eșec, au ales deja să își mute afacerile în alte state membre ale Uniunii Europene ci și asupra fenomenului de migrație. Potrivit Oficiului Național de Statistică (ONS) din Marea Britanie, „migraţia netă a cetăţenilor din afara UE a fost cea mai ridicată din 2004, ceea ce înseamnă că un număr total de 283.000 de persoane s-au mutat în Marea Britanie, faţă de cei care au plecat, cea mai mare creştere în aproape un an”.

Astăzi, ultimele rezultate arată că migrația netă a cetățenilor europeni în Marea Britanie a scăzut la 57.000 în ultimele luni până în septembrie. La acest număr se mai adăugă o creștere mai slabă de la această dată la care alegătorii britanici, mulți dintre ei militând pentru reducerea imigrației, au optat pentru părăsirea Uniunii Europene în cadrul referendumului din data de 23 iunie 2016.

De altă parte, migrația din țările extracomunitare a ajuns la 261.000, cea mai mare creștere din 2004 încoace, fapt care arată că imigranții din Asia sau Africa nu înțeles pe deplin riscurile Brexitului. Dacă inițial, cel mai mare număr de imigranți din UE veneau din opt state din Europa de Est, imediat după ce acestea au aderat la blocul comunitar în 2004, datele oficiale arată că fluxul migrației dinspre Estul Europei a scăzut semnificant.