Regimurile totalitare și viața extrem de scumpă îi scoate în stradă pe cetățenii Uniunii Europene in
Cu toate că la o primă vedere planeta pare mult mai evoluată comparativ cu acum 50 de ani, bucuria oamenilor de se bucura de noile tehnologii, libertatea de circulație sau posibilitatea de a se identifica ca fiind „al treilea sex” atrage după sine costuri ale căror efecte nu cad bine cetățenilor. Mai mult, gradul competiției la care se înhamă liderii politici mondiali, fac din statele pe care le conduc, niște cobai pe spinarea cărora se încearcă experimente drastice de a câștiga sau a muri.
La momentul actual planeta pare un câmp de bătălie în care fără nicio îndoială, câștigă cei care reușesc să înregistreze progrese cât mai rapid. Astfel, boom-ul economic al unor țări a lăsat în urmă multe alte națiuni care se confruntă la momentul actual cu o presiune uriașă din partea celor în umbra cărora sunt și de care, pentru a supraviețui, trebuie să se lege. Din aceleași motive s-a creat și o diferență vizibilă în cadrul Uniunii Europene unde, anumite state membre acuză lipsa de interes a autorităților sau, în alte cazuri, exigența obsesiei de a deveni din ce în ce mai prosperă pe spatele cetățenilor folosiți ca „preș” pentru picioarele demnitarilor.
Dacă în luna iunie, protestele de la Chișinău împotriva scumpirii benzinei și a motorinei ajunse la o creștere de 25% într-un an, le-a determinat pe autorități să cedeze rapid și să renunțe la această teribilă decizie în cadrul celei mai sărace țări din Europa, aceiași situație s-a repetat și în Franța, toamna aceasta, numai că aici a fost nevoie de mai multe violențe pentru ca președintele Emmanuel Macron să ia în serios gravitatea situației. Declanșate pe 17 noiembrie, manifestațiile renumitelor „veste galbene” au făcut rapid înconjurul lumii după ce gradul de violențe din timpul acestor proteste a atins cote maxime. Cu toate că și aici problema este tot scumpirea carburanților, deși Franța nu este o națiune săracă precum Republica Moldova, boom-ul economic înregistrat în ultimii ani i-a ocolut pe unii francezi, în mod deosebit pe cei care locuiesc la periferii.
Inspirați de curajul și determinarea francezilor, bulgarii au preluat modelul protestelor „vestelor galbene” și au ieșit în stradă pentru a potesta tot împotriva creșterii prețurilor benzinei și motorinei. Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „mai multe weekenduri la rând demonstraţiile s-au răspândit în aproape 20 de oraşe, iar participanţii au blocat drumuri principale. S-a vorbit de un cartel al preţurilor carburanţilor, dominat de Lukoil, care deţine singura rafinărie de petrol din Bulgaria - LUKOIL Neftochim Burgas - şi operează mai multe rezervoare de petrol în această ţară. Autorităţile antimonopol au promis că vor cerceta practicile prin care retailerii de combustibil stabilesc preţurile”.
În aceiași listă s-a înscris și Belgia, Olanda și Germania. Totodată, polonezii au ieșit și ei în număr foarte mare pe autostrăzi blocându-le în încercarea de a cere compensații pentru porcii pe care autoritățile i-a obligat să îi ducă la abator sau în Turcia, din cauza pestei porcine. „În Serbia, iarna a început cu mii de persoane adunate într-un marş prin Belgrad contra unui atac asupra unui politician de opoziţie. Sâmbăta trecută, mii de sârbi s-au adunat din nou în capitala ţării pentru a protesta împotriva a ceea ce ei consideră că este regimul autocrat al preşedintelui Aleksandar Vucic, fost responsabil cu propaganda pentru preşedintele Iugoslaviei şi apoi al Serbiei Slobodan Miloşevici, condamnat de Tribunalul Internaţional al Naţiunilor Unite pentru crime împotriva umanităţii în războaiele din Iugoslavia şi Kosovo” informează Mediafax.
Aici, protestatarii cer demisia lui Vucic, alegeri corecte și libertatea presei. Drept reacție, președintele le-a transmis cetățenilor că pot fi și cinci milioane în stradă, iar el nu va ceda. Ba mai mult, se gândește să ceară alegeri generale anticipate în primăvara lui 2019.
Ungaria trăiește intens a patra zi de proteste după ce demonstrațiile cetățenilor împotriva politicilor premierului Viktor Orban s-au desfășurat în weekend într-o manieră extrem de neașteptată. Venit la putere de acum opt ani, Orban nu este văzut cu ochi buni de toți localnicii, fapt pentru care, cei care se află în opoziție cu deciziile sale radicale și extremiste au ieșit în stradă pentru a-i cere acestuia demisia și renunțarea la două legi extrem de controversate. Prima dintre acestea obligă angajații să lucreze până la 400 de ore suplimentare pe an în timp ce a doua permite crearea unui sistem de justiție paralel ce subminează grav principiul independenței puterii judecătorești.
Nu în ultimul rând, mii de turci au copiat modelul „vestelor galbene” demonstrând duminica trecută contra scumpirii traiului. Aceștia refuză vehement să plătească „prețul crizei economice” cu care se confruntă țara din cauza tensiunilor diplomatice între Ankara și Washington.
