„Când Germania are dificultăți, forța propulsoare a Europei slăbește”

Nu este prima dată când se speculează că Germania ar fi liderul Europei care „face legea” atât pe teritoriul bătrânului continent cât și în cele trei instituții ale blocului comunitar. Acuzată că impune Bruxelles-ului viziunea sa, cea mai puternică țară a Europei din punct de vedere economic (3,3 trilioane de dolari, locul patru în clasamentul mondial al celor mai mari economii ale lumii) face acum obiectivul a multe dezbateri pro și contra, scoțându-se în evidență un aer de suspiciune asupra modului în care germanii au reușit să se dezvolte atât de mult, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu toate că până în primăvara lui 2015, Uniunea Europeană era înconjurată de o atmosferă de pace și cooperare între statele sale membre, invazia refugiaților din țările Orientului Mijlociu și Africii de nord, au scos la iveală o serie de puncte sensibile care pun la perete Germania și interesul său în susținerea blocului comunitar. Astfel, văzută ca un ticălos care se folosește de puterea Uniunii Europene de a invada teritoriile țărilor membre, Germania este acuzată că se crede locomotiva Bruxelles-ului, încălcând astfel principiul egalității în cadrul UE.

Considerând că germanii luptă vehement pentru o poziție de lider în cadrul Uniunii Europene, britanicii au fost primii care au avut curajul să puncteze această realitate, odată cu decizia de a părăsi blocul comunitar. Acuzând Germania că și-a permis să inițieze o invitație „cu brațele deschise” către toți cei persecutați și aflați în conflicte militare în Orientul Mijlociu să vină în Europa, fără a se consulta cu celelalte state membre, Marea Britanie vede astfel Germania ca unica vinovată pentru declanșarea celei mai mari crize umanitare de pe continent, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Chiar și după ce Brexitul a devenit o alegere concretă, au curs multe rânduri de cerneală dezbătându-se poziția Germaniei de a face front comun cu Franța și a se autoresponsabiliza să conducă Uniunea Europeană. Numai că, treziți la realitate de către britanici, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Italia și Turcia au sesizat repede efectele acestui comportament autoritar al nemților, și au adoptat la rândul lor o atitudine de răzvrătire la adresa Bruxelles-ului, reproșând mereu implicarea interesului Germaniei în fiecare stat membru.

Astăzi, în plin proces de negociere a condițiilor de separare dintre Reagtul Unit și blocul comunitar, președintele francez, Emmanuel Macron și Cancelarul Germaniei, Angela Merkel dirijează poziția Uniunii Europene față de Brexit. Între timp, cei doi lideri europeni, s-au angajat cu sarcina de a potoli răzvrătirea statelor mai sus amintite, avertizându-le în repetate rânduri că trebuie să respecte principiile UE și cotele obligatorii de distribuire a refugiaților, impuse statelor membre ca soluție la invazia extracomunitarilor, evidențiind de fiecare dată că „Uniunea Europeană nu este un supermarket” din care țările membre se pot alimenta cu fonduri europene.

Din păcate pentru Germania, puterea de influență a statelor subjugate de deciziile „incorecte și inegale” ale Uniunii Europene, a revărsat o atitudine nu tocmai de apreciere la adresa sa. Astfel, atât în Europa cât și în afara sa, Germania este văzută cu ochi suspecți, în timp ce pe teritoriul său, chiar și popularitatea Angelei Merkel a avut de suferit. În opinia fostului ministru francez al economiei, o astfel de situație, afectează întregul continent, căci prin faptul că Germania reprezintă locomotiva Europei, starea sa va influența mereu și starea continentului.

Astăzi, comisar european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, este de părere că fragilitatea unei țări precum Germania, reprezintă o amenințare pentru Europa. „Când principala ţară se află nu în criză, ci în dificultate, forţa propulsoare a Europei slăbeşte. Trebuie să fim atenţi", a ținut să avertizeze Moscovici, la începutul acestei săptămâni, într-o declarație pentru canalul de televiziune politic Public Senat. De asemenea, potrivit agenției naționale de presă, Agerpres, Pierre Moscovici a menționat că deși în Germania „nu există o ameninţare iliberală sau o extremă dreaptă care ar putea revendica puterea, fragilitatea coaliţiei dintre social-democraţi (SPD) şi partidul de centru-dreapta CDU (Uniunea Creştin Democrată) a cancelarei Angela Merkel complică reformele la scară europeană”.

„Or, avem nevoie de o reformă a zonei euro, de un buget al zonei euro dacă vrem să combatem inegalităţile, de o taxă pentru companiile din domeniul digital pentru ca acestea să plătească o cotă corectă de impozitare acolo unde fac profit şi aduc valoare”, a căutat să înțeleagă comisarul european, insistând asupra necesităţii unui cuplu franco-german solid pentru luarea deciziilor în 27”. Cu toate acestea însă, Mosvovici a exclus o posibilă demisie a Angelei Merkel „punând accentul pe solicitările SPD privind o nouă foaie de parcurs, un nou contract de guvernare şi schimbări în conducerea coaliţiei, pe care a calificat-o drept haotică, mai ales în problema migranţilor” informează Agerpres.