Emmanuel Macron avertizează: „Europa nu este un supermarket”

După ce Marea Britanie, unul dintre stâlpii de rezistență ai Uniunii Europene a decis să părăsească blocul comunitar acuzându-l că se folosește de statele sale membre pentru a avantaja anumite tabere dar și pentru a pătrunde pe teritoriile acestora și a schimba identitatea și cultura națională a fiecăruia cu una general europeană, Franța și Germania se consideră unicii responsabili de a lupta pentru ca UE să rămână în picioare, nevătămată și dacă se poate, învingătoare după Brexit.

Italia și Ungaria însă, au făcut ca această sarcină să fie una și mai dificilă după ce în repetate rânduri au refuzat să coopereze cu liderii de la Bruxelles, respingând soluția propusă de aceștia conform căreia s-au impus cote obligatorii de distribuire a refugiaților veniți din țările Orientului Mjlociu și Africii de nord, tuturor statelor membre. Tot migrația a scos la iveală, părerile și nemulțumirile celor 28 de state parte ale Uniunii Europene, distingându-se mai multe acuzații. Printre acestea se numără faptul că Germania ar fi locomotiva blocului european, după ce Cancelarul german, Angela Merkel „și-ar da aere” de lider al uniunii economice și politice. Cu toate că acuzațiile vin chiar și din afara blocului comunitar (președintele american Donald Trump fiind unul dintre cei mai înfocați critici ai atitudinii Germaniei față de celelalte state UE) Franța nu ia în considerare niciunul dintre reproșuri și consideră că Marea Britanie va plăti singură greșeala pe care este aproape să o facă începând cu 20 martie 2019, Italia va trebui să răspundă în fața celor trei instituții europene pentru atitudinea sa răzvrătită, iar statelor est europene le amintește că depind de Uniunea Europeană, legile și fondurile sale. Mai mult, președintele francez, Emmanuel Macron punctează clar și vehement că acestea trebuie să nu uite că „Europa nu este un supermarket”.

Odată cu cea mai mare criză umanitară de pe teritoriul Uniunii Europene, trăită de după cel de-al Doilea Război Mondial, blocul comunitar a resimțit mai multe valuri seismice care au provocat pe ici pe colo rupturi la nivelul relației dintre statele membre și Bruxelles-ul. Marea Britanie a votat în cadrul unui referendum istoric ieșirea din UE, Polonia a profitat de faptul că autoritățile europene ar fi ocupate cu Brexitul și a început o lungă campanie de mutare a influenței politice în justiție. La fel a început să se întâmple și în România, iar apoi, prin atitudinea sa de răzvrătire la adresa deciziilor Bruxelles-ului, Ungaria a fost sancționată prin invocarea articolului 7 din Tratatul UE semnat la Lisabona, prin care riscă pierderea dreptului de vot în cadrul Parlamentului European.

Iritat de faptul că mai nou, și Italia a început să imite atitudinea statelor din est și centrul Europei, președintele Franței, Emmanuel Macron a decis să pună punctul pe „i” și în timp ce procesul de negociere al condițiilor de separare cu Marea Britanie se desfășoară ușor sub avantajul UE, Macron își concentrează atenția pe neastâmpărul statelor membre din partea de est și le transmite să nu uite că fac parte dintr-o Uniune Europeană ale cărei principii și legi s-au angajat să le respecte. Mai mult, acesta le-a amintit că fondurile pe care le accesează de la Bruxelles, nu sunt ajutoare financiare care curg „pe bandă rulantă”, Europa nefiind un supermarket din care acestea se pot alimenta oricând, oricum.

Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, președintele francez a somat țările central și est-europene să respecte normele statului de drept și să se supună deciziei Uniunii Europene de a primi și integra cotele obligatorii de imigranți extracomunitari. În cadrul unui turneu desfășurat în Europa Centrală și de Est, Emmanuel Macron și-a refăcut auzite criticile la adresa comportamentului țărilor precum Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, scoțând în evidență situația politică precară de pe teritoriile acestora. În ceea ce privește Polonia și reformele sale judiciare, Macron s-a arătat plin de speranțe atunci când a declarat că așteaptă ca „Guvernul polonez să facă gesturile necesare pentru a răspunde la preocupările Comisiei Europene şi ale statelor partenere”. Potrivit liderului francez, „respectarea deciziilor Curţii de Justiţie a UE este echivalentă cu apartenenţa la UE”.

Nici cu Ungaria nu a fost mai indulgent, Macron subliniind clar că „situaţia statului de drept în Ungaria cunoaşte o serie de evoluţii preocupante”. „Am o relaţie bună cu premierul Viktor Orban, pe care îl respect personal şi ca prim-ministru ales de poporul ungar. Dar o Europă care sfidează diversitatea de idei şi de credinţe, independenţa justiţiei şi a presei, primirea refugiaţilor care fug de persecuţii politice - acest lucru este o trădare a ceea ce suntem”, a transmis Macron asigurându-se că accentul cade pe înțelegerea faptului că „Europa nu este un supermarket”.

„Avem exigenţe colective în materie de coerenţă şi solidaritate. Nu poţi beneficia de pe urma bugetului european fără a admite solidaritatea în materie de imigraţie, spre exemplu. Nu poţi încerca să reduci contribuţia la bugetul european fără a înţelege ceea ce oferă piaţa unică. Cine vrea dispariţia Europei procedează în acest fel. Europa nu este un drum cu sens unic, este un angajament reciproc”, a explicat președintele Franței.