Ungaria adoptă legea care interzice ajutorul pentru migranți

Cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, nu a afectat doar Europa, Uniunea Europeană și în mod particular alianța dintre Marea Britanie și blocul comunitar, ci și relațiile statelor membre cu liderii de la Bruxelles. Suferind o lovitură de imagine și încredere, Uniunea Europeană a pierdut încă din primăvara lui 2015, un număr mare de simpatizanți. În timp ce pe plan internațional, noul președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump vede blocul comunitar ca un parteneriat de interese în cadrul căruia statele dezvoltate iau din resursele celor mai puțin dezvoltate creând astfel o discrepanță uriașă din punct de vedere economic, politic, administrativ, cultural și armat, pe plan european, decizia de separare și criticile aduse de către britanici la adresa UE, au determinat o serie de reacții din partea celorlalte state membre care consideră că a venit momentul adevărului.

Dacă Spania, Grecia, Bulgaria și Italia se confruntă cu valuri neîncetate de imigranți care caută să pătrundă (unii legal, alții ilegal) pe teritoriul Europei, în vederea salvării vieților din calea conflictelor armate, violențelor și persecuțiilor din Siria, Irak, Liberia și alte state afectate, Suedia rămâne țara care s-a arătat cu cea mai solidară atitudine dar care a și pierdut din cauza acestei deschideri către ajutor, în momentul în care refugiații au început să nască probleme pe teritoriul gadză. Germania și Franța își păstrează poziția și re-confirmă nevoia unei reforme a Uniunii Europene care să aibă în vedere creșterea încrederii și spălarea imaginii pătate, însă, Polonia, Ungaria, Austria, Cehia și Slovacia continuă să se răzvrătească politicii interne a Uniunii Europene condamnându-i interesele personale pentru care toate statele membre trebuie să plătească. Deși valul de imigranți a pornit de la invitația „cu brațele dechise” a Cancelarului German, dispus să arate că UE este solidară cu orice națiune, în toamna lui 2015, țările membre ale blocului comunitar au fost forțate să accepte cote obligatorii de repartiție a refugiaților pentru a împărți astfel problema UE, tuturor celorlalți.

Dintre toate țările aderente, Ungaria s-a evidențiat încă de la început ca fiind absolut împotriva străinilor pe care îi acuză ca fiind o amenințare la adresa identității și culturii naționale.

Ce-i drept, Uniunea Europeană a înțeles că invazia refugiaților din țările nordice ale Africii și statele cu conflict din Orientul Mijlociu a devenit o problemă serioasă abia atunci când gara principală din Budapesta a fost ocupată de un număr de peste 600 de suflete care cereau dreptul de a urca într-un tren spre Germania, destinația mult dorită. Speriată de problema care avea să îi lovească, germanii au cerut Parlamentului European să ia în vedere propunerea de a împărți imigranții în cote obligatorii, tuturor statelor membre. De teama de a nu deveni copleșită de un număr și mai mare de străini, în timp ce autoitățile de la Bruxelles nu lansau nicio soluție cu privire la refugiați, ungarii au decis rapid să ridice garduri de sârmă la frontiera de vest și sud. Odată eliberată gara din Budapesta, premierul Viktor Orban a lansat o serie de acțiuni și îndemnuri la adresa poporului său, cerându-i să disprețuiască străinii și să adopte o atitudine de respingere.

Împotriva liderilor de la Bruxelles, Orban și-a exprimat continuu opoziția extremă atât față de politica migrației lansată de Uniunii Europene, cât și de străinii care au intrat pe teritoriul Ungariei. După aproape trei ani, guvernul ungar a „reușit” să depună un proiect de lege care cere modificarea Constituției și interzicerea dreptului de a se stabili în Ungaria al „popolațiilor străine”. Potrivit hotnews.ro, „persoanele sau grupurile care ajută migranţii să depună cereri de azil, în situaţii în care aceştia nu au dreptul la protecţie, pot fi condamnate la pedepse cu închisoarea. Conform proiectului, este considerat infracţiune şi sprijinul acordat imigranţilor ilegali la obţinerea dreptului de şedere în Ungaria”.

Conform proiectului legislativ numit „Stop Soros”, străinii pot locui în Ungaria numai cu acordul autorităților naționale, iar cetățenii care încearcă să intre în țară dintr-un stat terț, unde nu sunt expuși în mod direct violențelor și persecuțiilor, nu vor avea dreptul la azil. Satisfăcut de „progresul” înregistrat, decizia lui Viktor Orban este criticată vehement de către agenția pentru refugiați a Organizației Națiunilor Unite (UNHCR). „UNHCR este serios îngrijorată că aceste propuneri, dacă ar fi adoptate, ar priva de ajutoare şi servicii critice oameni care sunt obligaţi să părăsească locul unde trăiesc şi ar inflama şi mai mult discursul public tensionat şi atitudinile xenofobe în ascensiune”, a transmis de la Geneva înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi.

De altă parte, ministerul de interne al Ungariei a motivat inițiativa guvernului explicâdn că „este nevoie de un plan de acțiune pentru a apăra Ungaria, iar acesta este pachetul de legi Stop Soros”.