Angela Merkel și Emmanuel Macron vor aprofundarea integrării în cadrul Uniunii Europene
Până la neașteptata criză umanitară care a transformat Europa într-un refugiu pentru aproape un milion de suflete disperate să își salveze viețile din calea conflictelor militare, violențelor și persecuțiilor, Uniunea Europeană funcționa ca o alianță de succes în cadrul căreia, statele membre se simțeau protejate și importante. În fapt, fondurile europene au contribuit de-a lungul ultimilor ani, la numeroase proiecte de dezvoltare, cu precădere în statele de est. Din păcate însă, exodul refugiaților din Siria, Irak și Liberia au determinat o invazie fără precedent în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, afectând în primul rând circumferința Uniunii Europene. În ideea de a colabora pentru a nu lăsa Germania să preia singură numărul mare de migranți, Parlamentul European a hotărât că deviza „unul pentru toți și toți pentru unul” se aplică cel mai bine în prima situație de criză cu care se confruntă blocul comunitar.
Decizia nu a mulțumit toate statele membre, fapt pentru care, refugiații și nevoia de ajutor au devenit rapid un motiv de a împărți Uniunea Europeană în două tabere: pro politicii migrației și anti refugiați. Ruperea istorică a Marii Britanii de către blocul comunitar a costat foarte scump alianța, scăzându-i drastic imaginea și încrederea. La 2 ani de la declanșarea crizei refugiaților, UE a pierdut un membru extrem de important și este aproape să fie martora unor decizii care să urmeze exemplul britanicilor. Între timp, liderii de la Bruxelles se confruntă intens cu o atitudine răzvrătită a statelor care au înțeles că această solidaritate cu refugiații afectează identitatea și cultura națională. În timp ce Italia, Polonia, Ungaria și Austria sunt din ce în ce mai pornite împotriva politicii de primire a străinilor, președintele Franței și Cancelarul Germaniei se simt responsabili să repună Uniunea Europeană pe picioare, reparându-i petele cu care a rămas în urma acestui colaps de imagine.
Dacă se consideră că Franța, Italia, Germania și Marea Britanie reprezintă cei patru stâlpi de rezistență ai Uniunii Europene, după decizia britanicilor de a părăsi blocul comunitar pe fondul neînțelegerilor privind cotele obligatorii de repartiție a refugiaților, Italia a devenit al doilea „picior” care este pe cale să se rupă punând stabilitatea Uniunii Europene în pericol. Noul guvern de la Roma a anunțat de curând inițierea unui proiect prin care se cere recensământul comunităților de rromi, urmând să se ia decizii drastice pentru migranți. Împărțind aceeași opinie de deschidere față de străini, Franța și Germania rămân în acest moment, singurele state membre ale UE în măsură să preia tot greul pentru a restabiliza poziția blocului comunitar atât față de membrii săi cât și pe plan internațional.
Hotărâți să spele imaginea Uniunii, Angela Merkel și Emmanuel Macron au convenit la începutul acestei săptămâni asupra nevoii creării unui buget al zonei euro, explicând că acesta ar fi un „nou capitol” în intenția de aprofundare a integrării în cadrul blocului comunitar. Semnând „Declarația Meseberg – Înnoirea promisiunilor Europei de securitate și prosperitate”, președintele Franței și Cancelarul Germaniei sunt gata să consolideze Agenția UE pentru protecția frontierelor (Frontex), să reformeze sistemul de azi, instituie un buget al zonei euro și să transforme Mecanismul European de Stabilitate într-un Fond monetar european.
„Știm că o uniune economică și monetară poate rămâne intactă doar dacă există politici economice convergente” a menționat Angela Merkel, în timp ce Emmanuel Macron se vede optimist în ceea ce privește anul 2022 ca fiind anul în care bugetul zonei euro ar urma să devină operațional. „Va fi un buget real, cu venituri și cheltuieli anuale. Este vorba de un angajament politic pe care îl facem, care va necesita activități tehnice de elaborare la nivel ministerial, până la sfârșitul anului, iar ulterior, modificarea Tratatului UE, anul următor. Acum intrăm în a doua etapă a vieții monedei unice”.
De altă parte, problema imigranților extracomunitari „are nevoie de o soluție europeană” sunt de părere ambii lideri. „Obiectivul nostru rămâne identificarea unui răspuns european la această provocare” a transmis Angela Merkel, în vreme ce Macron s-a arătat dispus să accepte evaluările Italiei în materie de imigrație, colaborând cu țările afectate cel mai mult de imigrație (Italia, Spania și Grecia); „Vom continua să colaborăm pe aceste teme cu toți partenerii noștri” a completat președintele Franței. În timp ce poziția guvernului italian față de imigranți a devenit de curând, una extrem de dură, liderii Uniunii Europene speră să ajungă la un acord cu acesta, oferindu-i argumentele necesare pentru care Italia trebuie să continue campania de protejare a străinilor și nicidecum să înceapă un plan de expulzare așa cum a anunțat săptămâna aceasta, prin organizarea unui recensământ și expulzarea romilor care locuiesc ilegal în țară.
Potrivit ziuanews.ro, „detaliile planului vor fi cel mai probabil, configurate în cursul summitului Uniunii Europene din 28-29 iunie”.
